Științele exacte nu sunt deloc ceva nou, după cum o demonstrează chiar grecii antici, care au calculat circumferința Pământului.
În secolul al II-lea î.Hr., Eratostene, un om de știință grec cu o curiozitate extraordinară, a reușit să estimeze circumferința Pământului folosindu-se doar de umbrele lăsate de soare.
Observând în același moment al zilei unghiurile umbrei în două orașe egiptene, Alexandria și Syene (actualul Aswan), el a remarcat o diferență de 7,2 grade. Dacă Pământul ar fi fost plat, umbrele ar fi fost identice, însă diferența de unghi sugera o suprafață curbată. Eratostene și-a dat seama că 7,2 grade reprezintă 1/50 dintr-un cerc complet, așa că a înmulțit distanța dintre cele două orașe cu 50 și a obținut o estimare a circumferinței Pământului aproape identică cu cea acceptată astăzi. Greșea doar cu aproximativ un procent, subliniază Britannica.
Astăzi știm că Pământul are o circumferință de aproximativ 40.075 de kilometri și un diametru de aproximativ 12.756 kilometri. Totuși, din cauza rotației, planeta noastră nu este perfect sferică, ci ușor turtită la poli și bombată la ecuator. Astfel, dacă măsurăm diametrul între Polul Nord și Polul Sud, obținem o valoare puțin mai mică, de circa 12.725 kilometri, potrivit Cool Cosmos.
Cât de veche este planeta noastră? Vârsta Pământului este estimată la între 4,5 și 4,8 miliarde de ani. Această informație a fost obținută prin analiza rocilor foarte vechi, folosind metode bazate pe descompunerea radioactivă a uraniului în plumb.
Acest tip de datare funcționează ca un ceas atomic natural, oferind estimări extrem de precise. În plus, oamenii de știință au studiat meteoriți care au căzut pe suprafața planetei, precum și rocile selenare aduse de misiunile Apollo. Toate indică faptul că Pământul, Luna și alte corpuri din Sistemul Solar s-au format cam în aceeași perioadă, scrie Cool Cosmos.
Așadar, de la simple umbre pe nisip până la tehnici sofisticate de datare, povestea despre cum am ajuns să înțelegem dimensiunea și vârsta planetei noastre este o dovadă impresionantă a ingeniozității umane.
Primele experimente de geoinginerie în aer liber, lansate de Marea Britanie. Care este scopul?
Astronomii au descoperit un SUPER-Pământ! Ce înseamnă asta pentru noi?
Homo Martianus: Ar putea oamenii evolua într-o nouă specie pe Marte?
Un microorganism cu o abilitate remarcabilă trăiește în cele mai ostile lacuri ale Pământului