A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale. Cercetătorii de la Mount Sinai (SUA) au identificat pentru prima dată mecanismele neuronale din creier care reglează atât impresiile pozitive, cât și pe cele negative în urma unei interacțiuni sociale, precum și modul în care un dezechilibru între cele două poate duce la tulburări neuropsihiatrice frecvente, cum ar fi tulburarea de spectru autist (TSA) și schizofrenia.

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale. Studiul descrie totodată cum activarea unui receptor al serotoninei în creierul unui model murin (de șoarece) de TSA a reușit să restabilească valoarea emoțională pozitivă (cunoscută și sub denumirea de „valență”), oferind perspective promițătoare pentru dezvoltarea unor terapii viitoare.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Care este mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale?

„Capacitatea de a recunoaște și distinge interacțiunile plăcute de cele neplăcute este esențială pentru ca oamenii să se orienteze în mediul social. Până acum, nu era clar cum atribuie creierul o valență pozitivă sau negativă experiențelor sociale și cum poate actualiza flexibil aceste informații într-un mediu aflat în continuă schimbare”, spune Xiaoting Wu, doctor în științe, profesoară asistentă de neuroștiințe la Icahn School of Medicine din cadrul Mount Sinai și autoarea principală a studiului.

În centrul acestei rețele neuronale complexe se află hipocampul, situat adânc în lobul temporal al creierului, responsabil pentru formarea amintirilor noi, învățare și procesarea emoțiilor. Cercetătorii de la Mount Sinai au descris cum doi neuromodulatori, serotonina și neurotensina, care influențează stări precum dispoziția, excitabilitatea și plasticitatea neuronală, sunt eliberați într-o subregiune a hipocampului numită CA1 ventral, unde controlează în mod opus atribuirea valenței sociale. Cei doi neurotransmițători acționează asupra unor populații neuronale distincte din CA1 ventral, prin intermediul receptorilor respectivi: serotonina 1B și neurotensina 1.

Deși deficitele de valență socială sunt bine documentate în multe tulburări neuropsihiatrice, mecanismele lor neuronale și fiziopatologia au rămas neclare. „Prin acest studiu, am oferit primele dovezi fundamentale despre baza neurală a valenței sociale. Am demonstrat că serotonina și neurotensina semnalează valențe opuse, dezvăluind un principiu fundamental al funcționării creierului: existența unui comutator neuromodulator care permite adaptarea comportamentală în funcție de istoricul social”, afirmă dr. Wu, citată de Eurek Alert.

Un nou cadru experimental

Mai exact, echipa a dezvoltat un nou cadru experimental de tip cognitiv-social, în care șoarecii erau expuși la interacțiuni sociale negative și pozitive. În scenariul negativ, șoarecele testat întâlnea un alt șoarece agresiv; în cel pozitiv, era expus la un potențial partener. În ambele cazuri, șoarecii aveau parte de interacțiuni negative sau pozitive/neutre, după care puteau alege cu care dintre ceilalți șoareci doreau să petreacă mai mult timp. Fără o experiență anterioară, nu aveau o preferință clară, însă după ce trăiau acele interacțiuni, asociau un alt șoarece cu o valență pozitivă sau negativă și învățau să evite „șoarecele rău” sau să se apropie de „cel bun”.

La fel de important, cercetătorii au identificat ținte farmacologice specifice pentru valențele pozitivă și negativă, informații care ar putea contribui la dezvoltarea tratamentelor viitoare. Concret, serotonina care acționează asupra receptorului 1B generează o impresie pozitivă a interacțiunii sociale, în timp ce neurotensina care acționează asupra receptorului 1 creează o impresie negativă. Procesarea emoțională dezechilibrată a acestor experiențe sociale este o trăsătură debilitantă a TSA. Activând receptorul serotoninei 1B, cercetătorii au reușit să restabilească impresiile pozitive asociate cu interacțiunile sociale plăcute.

„Am identificat un receptor neuromodulator specific, pe care l-am țintit pentru a corecta deficitele de cogniție socială într-un model murin de TSA. La o scară mai largă, studiul nostru oferă perspective esențiale asupra comportamentelor sociale complexe și dezvăluie ținte terapeutice potențiale care pot fi valorificate pentru a ameliora deficitele de cogniție socială în tulburări neuropsihiatrice frecvente”, explică dr. Wu.

Vă recomandăm să citiți și:

Stresul ar putea înrăutăți simptomele respiratorii, scăzând calitatea vieții

Ce au descoperit cercetătorii atunci când au scanat creierul oamenilor cu ideologii autoritariste?

Care este cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert? Cercetătorii răspund!

Oamenii de știință au reușit să crească dinți umani în laborator