Home » Știință » A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale

Publicat: 04.05.2025

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale. Cercetătorii de la Mount Sinai (SUA) au identificat pentru prima dată mecanismele neuronale din creier care reglează atât impresiile pozitive, cât și pe cele negative în urma unei interacțiuni sociale, precum și modul în care un dezechilibru între cele două poate duce la tulburări neuropsihiatrice frecvente, cum ar fi tulburarea de spectru autist (TSA) și schizofrenia.

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale. Studiul descrie totodată cum activarea unui receptor al serotoninei în creierul unui model murin (de șoarece) de TSA a reușit să restabilească valoarea emoțională pozitivă (cunoscută și sub denumirea de „valență”), oferind perspective promițătoare pentru dezvoltarea unor terapii viitoare.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Care este mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale?

„Capacitatea de a recunoaște și distinge interacțiunile plăcute de cele neplăcute este esențială pentru ca oamenii să se orienteze în mediul social. Până acum, nu era clar cum atribuie creierul o valență pozitivă sau negativă experiențelor sociale și cum poate actualiza flexibil aceste informații într-un mediu aflat în continuă schimbare”, spune Xiaoting Wu, doctor în științe, profesoară asistentă de neuroștiințe la Icahn School of Medicine din cadrul Mount Sinai și autoarea principală a studiului.

În centrul acestei rețele neuronale complexe se află hipocampul, situat adânc în lobul temporal al creierului, responsabil pentru formarea amintirilor noi, învățare și procesarea emoțiilor. Cercetătorii de la Mount Sinai au descris cum doi neuromodulatori, serotonina și neurotensina, care influențează stări precum dispoziția, excitabilitatea și plasticitatea neuronală, sunt eliberați într-o subregiune a hipocampului numită CA1 ventral, unde controlează în mod opus atribuirea valenței sociale. Cei doi neurotransmițători acționează asupra unor populații neuronale distincte din CA1 ventral, prin intermediul receptorilor respectivi: serotonina 1B și neurotensina 1.

Deși deficitele de valență socială sunt bine documentate în multe tulburări neuropsihiatrice, mecanismele lor neuronale și fiziopatologia au rămas neclare. „Prin acest studiu, am oferit primele dovezi fundamentale despre baza neurală a valenței sociale. Am demonstrat că serotonina și neurotensina semnalează valențe opuse, dezvăluind un principiu fundamental al funcționării creierului: existența unui comutator neuromodulator care permite adaptarea comportamentală în funcție de istoricul social”, afirmă dr. Wu, citată de Eurek Alert.

Un nou cadru experimental

Mai exact, echipa a dezvoltat un nou cadru experimental de tip cognitiv-social, în care șoarecii erau expuși la interacțiuni sociale negative și pozitive. În scenariul negativ, șoarecele testat întâlnea un alt șoarece agresiv; în cel pozitiv, era expus la un potențial partener. În ambele cazuri, șoarecii aveau parte de interacțiuni negative sau pozitive/neutre, după care puteau alege cu care dintre ceilalți șoareci doreau să petreacă mai mult timp. Fără o experiență anterioară, nu aveau o preferință clară, însă după ce trăiau acele interacțiuni, asociau un alt șoarece cu o valență pozitivă sau negativă și învățau să evite „șoarecele rău” sau să se apropie de „cel bun”.

La fel de important, cercetătorii au identificat ținte farmacologice specifice pentru valențele pozitivă și negativă, informații care ar putea contribui la dezvoltarea tratamentelor viitoare. Concret, serotonina care acționează asupra receptorului 1B generează o impresie pozitivă a interacțiunii sociale, în timp ce neurotensina care acționează asupra receptorului 1 creează o impresie negativă. Procesarea emoțională dezechilibrată a acestor experiențe sociale este o trăsătură debilitantă a TSA. Activând receptorul serotoninei 1B, cercetătorii au reușit să restabilească impresiile pozitive asociate cu interacțiunile sociale plăcute.

„Am identificat un receptor neuromodulator specific, pe care l-am țintit pentru a corecta deficitele de cogniție socială într-un model murin de TSA. La o scară mai largă, studiul nostru oferă perspective esențiale asupra comportamentelor sociale complexe și dezvăluie ținte terapeutice potențiale care pot fi valorificate pentru a ameliora deficitele de cogniție socială în tulburări neuropsihiatrice frecvente”, explică dr. Wu.

Vă recomandăm să citiți și:

Stresul ar putea înrăutăți simptomele respiratorii, scăzând calitatea vieții

Ce au descoperit cercetătorii atunci când au scanat creierul oamenilor cu ideologii autoritariste?

Care este cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert? Cercetătorii răspund!

Oamenii de știință au reușit să crească dinți umani în laborator

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Care este cea mai puțin vorbită limbă din lume?
Test de cultură generală. Care este cea mai puțin vorbită limbă din lume?
Noi dovezi că NASA a detectat un posibil fulger pe Marte. S-a întâmplat pe partea întunecată!
Noi dovezi că NASA a detectat un posibil fulger pe Marte. S-a întâmplat pe partea întunecată!
Care sunt cele mai sigure țări din Europa în cazul izbucnirii celui de-al treilea război mondial
Care sunt cele mai sigure țări din Europa în cazul izbucnirii celui de-al treilea război mondial
„Secretul” bizar pentru un ten curat și sănătos, viral pe TikTok. Despre ce este vorba?
„Secretul” bizar pentru un ten curat și sănătos, viral pe TikTok. Despre ce este vorba?
Foarte puțini oameni știu cum să-și restabilească echilibrul interior. Ce ne sfătuiesc psihologii?
Foarte puțini oameni știu cum să-și restabilească echilibrul interior. Ce ne sfătuiesc psihologii?
Michelangelo, geniul Renaşterii Italiene. Cum a ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai lumii
Michelangelo, geniul Renaşterii Italiene. Cum a ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai lumii
Institutul Național de Sănătate Publică: Țigările electronice și cele cu tutun încălzit, la fel de toxice ca țigările clasice
Institutul Național de Sănătate Publică: Țigările electronice și cele cu tutun încălzit, la fel de toxice ca țigările ...
Care sunt țările care blochează aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană?
Care sunt țările care blochează aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană?
Cum a fost redescoperit un tablou de Rembrandt, după ce a dispărut în urmă cu 66 de ani
Cum a fost redescoperit un tablou de Rembrandt, după ce a dispărut în urmă cu 66 de ani
Ar putea Inteligența Artificială să înlocuiască psihoterapeuții?
Ar putea Inteligența Artificială să înlocuiască psihoterapeuții?
Inteligența Artificială a dezvăluit schimbări chimice ascunse în creierul afectat de Alzheimer
Inteligența Artificială a dezvăluit schimbări chimice ascunse în creierul afectat de Alzheimer
Cercetătoarea dată afară din universitate care a câștigat Premiul Nobel: cine a fost Rita Levi-Montalcini?
Cercetătoarea dată afară din universitate care a câștigat Premiul Nobel: cine a fost Rita Levi-Montalcini?
Este realitatea o iluzie? O nouă teorie sfidează fizica modernă
Este realitatea o iluzie? O nouă teorie sfidează fizica modernă
Timpul petrecut în natură modifică activitatea creierului, indică un studiu
Timpul petrecut în natură modifică activitatea creierului, indică un studiu
Poluarea aerului afectează simțurile furnicilor, iar efectele sunt îngrijorătoare
Poluarea aerului afectează simțurile furnicilor, iar efectele sunt îngrijorătoare
O femeie din Epoca de Piatră a fost înmormântată asemenea unui bărbat. Care a fost motivul?
O femeie din Epoca de Piatră a fost înmormântată asemenea unui bărbat. Care a fost motivul?
Scriitorul care a schimbat istoria cu un singur cuvânt: povestea lui Karl Maria Kertbeny
Scriitorul care a schimbat istoria cu un singur cuvânt: povestea lui Karl Maria Kertbeny
O formă rară de demență l-a făcut pe un bărbat să se îndrăgostească de un sunet
O formă rară de demență l-a făcut pe un bărbat să se îndrăgostească de un sunet