Home » Știință » A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale

Publicat: 04.05.2025

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale. Cercetătorii de la Mount Sinai (SUA) au identificat pentru prima dată mecanismele neuronale din creier care reglează atât impresiile pozitive, cât și pe cele negative în urma unei interacțiuni sociale, precum și modul în care un dezechilibru între cele două poate duce la tulburări neuropsihiatrice frecvente, cum ar fi tulburarea de spectru autist (TSA) și schizofrenia.

A fost găsit mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale. Studiul descrie totodată cum activarea unui receptor al serotoninei în creierul unui model murin (de șoarece) de TSA a reușit să restabilească valoarea emoțională pozitivă (cunoscută și sub denumirea de „valență”), oferind perspective promițătoare pentru dezvoltarea unor terapii viitoare.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

Care este mecanismul prin care creierul evaluează experiențele sociale?

„Capacitatea de a recunoaște și distinge interacțiunile plăcute de cele neplăcute este esențială pentru ca oamenii să se orienteze în mediul social. Până acum, nu era clar cum atribuie creierul o valență pozitivă sau negativă experiențelor sociale și cum poate actualiza flexibil aceste informații într-un mediu aflat în continuă schimbare”, spune Xiaoting Wu, doctor în științe, profesoară asistentă de neuroștiințe la Icahn School of Medicine din cadrul Mount Sinai și autoarea principală a studiului.

În centrul acestei rețele neuronale complexe se află hipocampul, situat adânc în lobul temporal al creierului, responsabil pentru formarea amintirilor noi, învățare și procesarea emoțiilor. Cercetătorii de la Mount Sinai au descris cum doi neuromodulatori, serotonina și neurotensina, care influențează stări precum dispoziția, excitabilitatea și plasticitatea neuronală, sunt eliberați într-o subregiune a hipocampului numită CA1 ventral, unde controlează în mod opus atribuirea valenței sociale. Cei doi neurotransmițători acționează asupra unor populații neuronale distincte din CA1 ventral, prin intermediul receptorilor respectivi: serotonina 1B și neurotensina 1.

Deși deficitele de valență socială sunt bine documentate în multe tulburări neuropsihiatrice, mecanismele lor neuronale și fiziopatologia au rămas neclare. „Prin acest studiu, am oferit primele dovezi fundamentale despre baza neurală a valenței sociale. Am demonstrat că serotonina și neurotensina semnalează valențe opuse, dezvăluind un principiu fundamental al funcționării creierului: existența unui comutator neuromodulator care permite adaptarea comportamentală în funcție de istoricul social”, afirmă dr. Wu, citată de Eurek Alert.

Un nou cadru experimental

Mai exact, echipa a dezvoltat un nou cadru experimental de tip cognitiv-social, în care șoarecii erau expuși la interacțiuni sociale negative și pozitive. În scenariul negativ, șoarecele testat întâlnea un alt șoarece agresiv; în cel pozitiv, era expus la un potențial partener. În ambele cazuri, șoarecii aveau parte de interacțiuni negative sau pozitive/neutre, după care puteau alege cu care dintre ceilalți șoareci doreau să petreacă mai mult timp. Fără o experiență anterioară, nu aveau o preferință clară, însă după ce trăiau acele interacțiuni, asociau un alt șoarece cu o valență pozitivă sau negativă și învățau să evite „șoarecele rău” sau să se apropie de „cel bun”.

La fel de important, cercetătorii au identificat ținte farmacologice specifice pentru valențele pozitivă și negativă, informații care ar putea contribui la dezvoltarea tratamentelor viitoare. Concret, serotonina care acționează asupra receptorului 1B generează o impresie pozitivă a interacțiunii sociale, în timp ce neurotensina care acționează asupra receptorului 1 creează o impresie negativă. Procesarea emoțională dezechilibrată a acestor experiențe sociale este o trăsătură debilitantă a TSA. Activând receptorul serotoninei 1B, cercetătorii au reușit să restabilească impresiile pozitive asociate cu interacțiunile sociale plăcute.

„Am identificat un receptor neuromodulator specific, pe care l-am țintit pentru a corecta deficitele de cogniție socială într-un model murin de TSA. La o scară mai largă, studiul nostru oferă perspective esențiale asupra comportamentelor sociale complexe și dezvăluie ținte terapeutice potențiale care pot fi valorificate pentru a ameliora deficitele de cogniție socială în tulburări neuropsihiatrice frecvente”, explică dr. Wu.

Vă recomandăm să citiți și:

Stresul ar putea înrăutăți simptomele respiratorii, scăzând calitatea vieții

Ce au descoperit cercetătorii atunci când au scanat creierul oamenilor cu ideologii autoritariste?

Care este cea mai bună metodă pentru decojirea unui ou fiert? Cercetătorii răspund!

Oamenii de știință au reușit să crească dinți umani în laborator

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur