Conform evoluției, telefoanele sunt niște paraziți

Păduchii, puricii și teniile ne-au fost companioni de-a lungul întregii noastre istorii evolutive. Însă cel mai perfid parazit al epocii moderne nu suge sânge și nu are antene. Este lucios, cu ecran de sticlă și conceput să creeze dependență. Gazda sa? Orice om de pe Pământ care are acces la un semnal Wi-Fi: telefoanele sunt niște paraziți.

Departe de a fi simple instrumente inofensive, telefoanele ne consumă timpul, atenția și datele personale, în interesul companiilor tech și al agențiilor de publicitate care le finanțează.

• Ce a descoperit Telescopul Spațial James Webb pe un super-Pământ topit?
• Astronomii au observat cum o stea neutronică adormită „s-a trezit la viață”

Într-un studiu recent publicat în Australasian Journal of Philosophy, autorii susțin că telefoanele inteligente prezintă riscuri sociale unice, care devin evidente atunci când le privim prin prisma parazitismului. În biologia evoluționistă, un parazit este o specie care trăiește în relație strânsă cu o altă specie (gazda) și beneficiază de pe urma acestei legături, în timp ce gazda suferă.

Oamenii de știință spun că telefoanele sunt niște paraziți

De pildă, păduchii de cap depind complet de oameni pentru a supraviețui. Se hrănesc doar cu sânge uman și, dacă sunt îndepărtați de pe scalp, trăiesc foarte puțin, cu excepția cazului fericit în care ajung pe o altă persoană. Iar în schimbul sângelui nostru, nu primim decât o mâncărime enervantă, acesta este costul.

Smartphone-urile ne-au schimbat radical viețile. De la orientarea în orașe până la gestionarea unor boli cronice precum diabetul, aceste dispozitive ne fac existența mai ușoară. Atât de mult încât puțini dintre noi stau fără ele.

De ce telefoanele sunt niște paraziți? În ciuda avantajelor, suntem prizonieri ai telefoanelor noastre. Captivi în scrollul infinit, incapabili să ne deconectăm complet. Plătim cu lipsa somnului, relații slabe în lumea reală și tulburări de dispoziție.

Cum s-a ajuns aici?

Nu toate relațiile strânse dintre specii sunt parazitare. Unele organisme care trăiesc pe sau în interiorul nostru ne aduc beneficii. De exemplu, bacteriile din tubul digestiv al animalelor supraviețuiesc doar în intestinul gazdei, dar contribuie la imunitate și digestie. Aceste relații de tip „câștig-câștig” se numesc mutualisme, explică TechXplore.

Inițial, relația dintre oameni și smartphone-uri era una mutualistă. Tehnologia era utilă pentru comunicare, orientare sau căutarea de informații.

Filosofii au descris telefonul drept o extensie a minții umane, asemenea unei agende, a unei hărți sau a unui instrument.

Dar, susțin autorii, relația a evoluat într-una parazitară. Așa cum se întâmplă și în natură, un mutualist poate deveni un parazit. Pe măsură ce telefoanele au devenit indispensabile, cele mai populare aplicații au început să servească mai degrabă interesele companiilor care le-au creat și ale agențiilor de publicitate decât pe cele ale utilizatorilor.

Cum se folosesc smartphone-urile de oameni?

Aplicațiile sunt proiectate să ne manipuleze comportamentul: să ne țină captivi în scroll, să ne facă să dăm click pe reclame și să ne mențină într-o stare constantă de indignare.

Datele colectate despre obiceiurile noastre de utilizare sunt folosite pentru a ne exploata și mai eficient. Telefonul nu „se interesează” de sănătatea ta sau de timpul petrecut cu familia decât în măsura în care aceste informații pot fi folosite pentru a-ți capta și mai mult atenția.

Prin urmare, poate fi util să ne gândim la relația om-telefon ca la o relație gazdă-parazit, cel puțin uneori.

Această perspectivă devine cu adevărat utilă când ne întrebăm încotro se îndreaptă relația și cum am putea contracara acești „paraziți high-tech”. În Marea Barieră de Corali, peștii buzat curățători (Labroides dimidiatus) stabilesc „stații de curățare” unde peștii mai mari le permit să le curețe branhiile de piele moartă, solzi căzuți și paraziți. E o relație mutualistă clasică: peștii scapă de paraziți, iar peștii curățători se hrănesc.

Uneori, însă, aceștia „trișează” și ciupesc din gazdă, transformând mutualismul în parazitism. În astfel de cazuri, peștii-gazdă pot sancționa comportamentul: îi alungă sau refuză vizitele viitoare. Biologii numesc acest mecanism „poliție evolutivă”, un mod de a menține echilibrul relației.

Telefoanele sunt niște paraziți. Cum scăpăm?

Putem noi, oamenii, să ne reglăm relația cu telefoanele și să o readucem la un echilibru benefic?

Evoluția sugerează că e nevoie de două lucruri: abilitatea de a detecta exploatarea și capacitatea de a reacționa, de regulă, prin retragerea sprijinului pentru parazit. Problema e că în cazul smartphone-urilor, exploatarea este greu de identificat. Companiile tech nu anunță cum sunt concepute funcțiile care ne țin lipiți de ecran.

Iar chiar dacă înțelegem că aplicațiile sunt construite să profite de noi, e greu să reacționăm. Ne-am obișnuit să le delegăm telefoanelor sarcini simple: de la memorarea informațiilor, la fotografierea momentelor importante sau chiar reținerea locului în care am parcat mașina. Aceste lucruri ne amplifică și, simultan, ne limitează memoria.

Guvernele și companiile ne-au făcut și mai dependenți, forțându-ne să folosim aplicații mobile pentru servicii bancare sau publice. În momentul în care luăm telefonul pentru a accesa contul bancar sau site-ul unei instituții, lupta e, practic, pierdută.

Cum putem, așadar, să redresăm balanța? Cum transformăm o relație parazitară într-una mutualistă?

Concluzia autorilor e clară: alegerile individuale nu sunt suficiente. Suntem depășiți de avantajul informațional uriaș al companiilor tech în această cursă a înarmării gazdă-parazit.

Interdicția guvernului australian privind rețelele sociale pentru minori este un exemplu de acțiune colectivă necesară pentru a limita legal ceea ce pot face acești „paraziți”. Pentru a câștiga această luptă, e nevoie de restricții privind funcțiile dovedit adictive din aplicații, dar și asupra colectării și vânzării datelor personale.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit molecula care blochează îmbătrânirea și demența la șoareci

Inteligența Artificială distruge șansele Generației Z să mai aibă o carieră profesională

Iată cum este afectat creierul de cafea în timpul somnului

Sexul înainte de culcare te poate ajuta să dormi mai bine, confirmă un studiu