Home » Știință » Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri

Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri

Publicat: 30.05.2025

Oamenii pot comunica doar din priviri. Oamenii pot citi intențiile din privirea celorlalți, arată cercetări recente, confirmând o presupunere bine cunoscută despre comunicarea umană.

Un studiu arată că oamenii pot comunica doar din priviri. Studiul evidențiază modul în care folosim ochii pentru a comunica nonverbal. Pe viitor, această direcție de cercetare ar putea duce la o mai bună înțelegere a modului în care persoanele cu tulburări care afectează abilitățile sociale, precum autismul, procesează aceste semnale subtile și nonverbale.

Nu trebuie să fii psiholog ca să știi că ochii transmit o mulțime de informații; nu degeaba se spune că „ochii sunt oglinda sufletului”. Însă cercetătorii studiază de mult timp cum anume creierul detectează mișcările fine ale ochilor și le transformă într-o înțelegere a gândurilor, emoțiilor sau intențiilor celuilalt. Cum ne dăm seama când o privire are o semnificație și când este doar un gest întâmplător?

„Încercăm să înțelegem de ce creierul nostru procesează diferit informațiile sociale”, explică Jelena Ristic, profesoară de psihologie la Universitatea McGill (Canada) și autoare principală a studiului.

Studiul a fost publicat în Communications Psychology.

Ce experimente au făcut oamenii de știință?

Ristic și colegii săi au vrut să afle dacă oamenii reacționează diferit la mișcările intenționate ale ochilor, față de cele neintenționate. Mai întâi, au filmat persoane care stăteau în fața unui ecran și își mișcau ochii ca răspuns la instrucțiuni. Uneori, participanții alegeau singuri în ce direcție să privească (stânga sau dreapta), iar alteori li se cerea explicit să privească într-o anumită direcție.

„Singura diferență dintre aceste situații este că, într-un caz, mișcarea ochilor este intenționată, iar în celălalt, este impusă”, a explicat Ristic pentru Live Science. Ulterior, cercetătorii au arătat înregistrările (tăiate chiar înainte ca persoana să-și miște efectiv privirea) unui grup de aproximativ 80 de participanți, cerându-le să prezică în ce direcție se va uita persoana din videoclip: la stânga sau la dreapta.

„Participanții luau mai rapid decizii atunci când privirile erau intenționate”, a spus Ristic. Diferența era de doar câteva milisecunde, dar suficientă pentru a arăta că creierul procesează diferit privirile cu intenție față de cele fără intenție.

În două experimente suplimentare, fiecare cu aproximativ 70 de participanți, cercetătorii au testat dacă viteza cu care privirea era urmărită depindea de intenție. Se așteptau ca participanții să urmeze mai repede privirile intenționate. Însă, surprinzător, intenția nu a influențat acest comportament, ceea ce sugerează că procesele din creier care detectează intenția unei priviri sunt separate de cele care determină urmărirea privirii sau că această informație despre intenție este procesată ulterior, după ce observatorul a urmărit deja direcția privirii.

Este adevărat: oamenii pot comunica doar din priviri!

Pentru a înțelege ce anume detectau participanții atunci când anticipau direcția privirii intenționate, cercetătorii au analizat cu atenție videoclipurile. La o primă vedere, nu părea că oamenii își mișcă ochii deloc înainte de privirea propriu-zisă. Dar analiza detaliată a arătat că există o ușoară mișcare în zona ochilor atunci când cineva alege în mod conștient să se uite într-o anumită direcție, în comparație cu momentul în care este instruit să o facă. Aceste mișcări subtile ar putea fi un indiciu.

„Speculăm că aceste semnale fine de mișcare sunt transmise foarte rapid pentru a indica intenția celorlalți, iar sistemul nostru de observare este extrem de sensibil la ele”, spune Ristic. Următorul pas va fi utilizarea unor tehnologii mai precise de urmărire a privirii pentru a înțelege aceste semnale subtile.

De asemenea, cercetătorii vor să filmeze videoclipuri în care participanții își mișcă privirea cu o intenție clară, de exemplu, pentru a ajuta pe cineva sau pentru a păcăli, și să vadă dacă privitorii pot detecta scopul precis din spatele privirii.

În cele din urmă, echipa va desfășura studii și cu participanți care au tulburări ce afectează abilitățile sociale, precum autismul sau ADHD. În aceste condiții de neurodezvoltare, persoanele pot avea dificultăți în a observa și interpreta indiciile sociale. Cercetătorii vor să afle exact în ce etapă a procesării apar diferențele față de persoanele neurotipice.

„Aceasta este una dintre marile întrebări ale cercetării în autism: unde funcționează diferit sistemul și în ce aspecte?”, spune Ristic.

Vă recomandăm să citiți și:

Un experiment aruncă o nouă lumină asupra originilor conștienței

Bacteriile și fibrele textile pot vindeca oasele. Iată cum!

Un test arată impactul alarmant al alimentelor nesănătoase asupra cogniției umane

Iată alimentele surprinzătoare care reduc riscul de stop cardiac subit

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. De ce avem doi plămâni, însă doar o singură inimă?
Test de cultură generală. De ce avem doi plămâni, însă doar o singură inimă?
De ce pui aceeași melodie pe repeat și ce face, de fapt, creierul tău în tot acest timp
De ce pui aceeași melodie pe repeat și ce face, de fapt, creierul tău în tot acest timp
Rusia folosește drone autonome și invizibile pentru detectoare
Rusia folosește drone autonome și invizibile pentru detectoare
Motivul pentru care locatarii unui bloc nu mai au voie să folosească balsam de rufe și detergenți parfumați
Motivul pentru care locatarii unui bloc nu mai au voie să folosească balsam de rufe și detergenți parfumați
Rata șomajului din România a depășit media europeană
Rata șomajului din România a depășit media europeană
Ghid de călătorie în insula cavalerilor: Ce să vizitezi într-o vacanță în Rodos (P)
Ghid de călătorie în insula cavalerilor: Ce să vizitezi într-o vacanță în Rodos (P)
Ziua în care un savant francez a realizat primul vaccin antirabic din lume
Ziua în care un savant francez a realizat primul vaccin antirabic din lume
Cum funcționează radarele din Europa și ce trebuie să știe șoferii
Cum funcționează radarele din Europa și ce trebuie să știe șoferii
De ce nu este bine să punem cartonul cu ouă direct în frigider?
De ce nu este bine să punem cartonul cu ouă direct în frigider?
Capitala din Europa în care niciun om nu a murit într-un accident rutier în 12 luni
Capitala din Europa în care niciun om nu a murit într-un accident rutier în 12 luni
Care sunt obiectele folosite astăzi care ar putea dispărea în următorii 10 ani
Care sunt obiectele folosite astăzi care ar putea dispărea în următorii 10 ani
De ce relațiile imprevizibile pot părea mai intense decât cele sănătoase
De ce relațiile imprevizibile pot părea mai intense decât cele sănătoase
Femeia războinic din Birka. Descoperirea care a redeschis una dintre cele mai aprinse dezbateri despre vikingi
Femeia războinic din Birka. Descoperirea care a redeschis una dintre cele mai aprinse dezbateri despre vikingi
De ce credem că „nu iese fum fără foc”? Explicația psihologică pentru unul dintre cele mai vechi proverbe
De ce credem că „nu iese fum fără foc”? Explicația psihologică pentru unul dintre cele mai vechi proverbe
De ce ne „amintim” întâmplări care nu au existat niciodată? Explicația pentru unul dintre cele mai fascinante fenomene ale memoriei
De ce ne „amintim” întâmplări care nu au existat niciodată? Explicația pentru unul dintre cele mai fascinante fenomene ...
Oamenii de știință au descoperit forța ascunsă care influențează creșterea nivelului mării
Oamenii de știință au descoperit forța ascunsă care influențează creșterea nivelului mării
O fosilă de maimuță din Egipt, veche de 17 milioane de ani, ar putea rescrie originile umane
O fosilă de maimuță din Egipt, veche de 17 milioane de ani, ar putea rescrie originile umane
Avertisment: Ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie ar renunța la angajamentele climatice?
Avertisment: Ce s-ar întâmpla dacă Marea Britanie ar renunța la angajamentele climatice?