Un studiu confirmă că oamenii pot comunica doar din priviri

Oamenii pot comunica doar din priviri. Oamenii pot citi intențiile din privirea celorlalți, arată cercetări recente, confirmând o presupunere bine cunoscută despre comunicarea umană.

Un studiu arată că oamenii pot comunica doar din priviri. Studiul evidențiază modul în care folosim ochii pentru a comunica nonverbal. Pe viitor, această direcție de cercetare ar putea duce la o mai bună înțelegere a modului în care persoanele cu tulburări care afectează abilitățile sociale, precum autismul, procesează aceste semnale subtile și nonverbale.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Nu trebuie să fii psiholog ca să știi că ochii transmit o mulțime de informații; nu degeaba se spune că „ochii sunt oglinda sufletului”. Însă cercetătorii studiază de mult timp cum anume creierul detectează mișcările fine ale ochilor și le transformă într-o înțelegere a gândurilor, emoțiilor sau intențiilor celuilalt. Cum ne dăm seama când o privire are o semnificație și când este doar un gest întâmplător?

„Încercăm să înțelegem de ce creierul nostru procesează diferit informațiile sociale”, explică Jelena Ristic, profesoară de psihologie la Universitatea McGill (Canada) și autoare principală a studiului.

Studiul a fost publicat în Communications Psychology.

Ce experimente au făcut oamenii de știință?

Ristic și colegii săi au vrut să afle dacă oamenii reacționează diferit la mișcările intenționate ale ochilor, față de cele neintenționate. Mai întâi, au filmat persoane care stăteau în fața unui ecran și își mișcau ochii ca răspuns la instrucțiuni. Uneori, participanții alegeau singuri în ce direcție să privească (stânga sau dreapta), iar alteori li se cerea explicit să privească într-o anumită direcție.

„Singura diferență dintre aceste situații este că, într-un caz, mișcarea ochilor este intenționată, iar în celălalt, este impusă”, a explicat Ristic pentru Live Science. Ulterior, cercetătorii au arătat înregistrările (tăiate chiar înainte ca persoana să-și miște efectiv privirea) unui grup de aproximativ 80 de participanți, cerându-le să prezică în ce direcție se va uita persoana din videoclip: la stânga sau la dreapta.

„Participanții luau mai rapid decizii atunci când privirile erau intenționate”, a spus Ristic. Diferența era de doar câteva milisecunde, dar suficientă pentru a arăta că creierul procesează diferit privirile cu intenție față de cele fără intenție.

În două experimente suplimentare, fiecare cu aproximativ 70 de participanți, cercetătorii au testat dacă viteza cu care privirea era urmărită depindea de intenție. Se așteptau ca participanții să urmeze mai repede privirile intenționate. Însă, surprinzător, intenția nu a influențat acest comportament, ceea ce sugerează că procesele din creier care detectează intenția unei priviri sunt separate de cele care determină urmărirea privirii sau că această informație despre intenție este procesată ulterior, după ce observatorul a urmărit deja direcția privirii.

Este adevărat: oamenii pot comunica doar din priviri!

Pentru a înțelege ce anume detectau participanții atunci când anticipau direcția privirii intenționate, cercetătorii au analizat cu atenție videoclipurile. La o primă vedere, nu părea că oamenii își mișcă ochii deloc înainte de privirea propriu-zisă. Dar analiza detaliată a arătat că există o ușoară mișcare în zona ochilor atunci când cineva alege în mod conștient să se uite într-o anumită direcție, în comparație cu momentul în care este instruit să o facă. Aceste mișcări subtile ar putea fi un indiciu.

„Speculăm că aceste semnale fine de mișcare sunt transmise foarte rapid pentru a indica intenția celorlalți, iar sistemul nostru de observare este extrem de sensibil la ele”, spune Ristic. Următorul pas va fi utilizarea unor tehnologii mai precise de urmărire a privirii pentru a înțelege aceste semnale subtile.

De asemenea, cercetătorii vor să filmeze videoclipuri în care participanții își mișcă privirea cu o intenție clară, de exemplu, pentru a ajuta pe cineva sau pentru a păcăli, și să vadă dacă privitorii pot detecta scopul precis din spatele privirii.

În cele din urmă, echipa va desfășura studii și cu participanți care au tulburări ce afectează abilitățile sociale, precum autismul sau ADHD. În aceste condiții de neurodezvoltare, persoanele pot avea dificultăți în a observa și interpreta indiciile sociale. Cercetătorii vor să afle exact în ce etapă a procesării apar diferențele față de persoanele neurotipice.

„Aceasta este una dintre marile întrebări ale cercetării în autism: unde funcționează diferit sistemul și în ce aspecte?”, spune Ristic.

Vă recomandăm să citiți și:

Un experiment aruncă o nouă lumină asupra originilor conștienței

Bacteriile și fibrele textile pot vindeca oasele. Iată cum!

Un test arată impactul alarmant al alimentelor nesănătoase asupra cogniției umane

Iată alimentele surprinzătoare care reduc riscul de stop cardiac subit