În vara anului 2017, Elizabeth Russell, profesoară și bibliotecară într-o școală din Connecticut, trecea printr-o perioadă extrem de dificilă. Un divorț dureros, doi adolescenți de crescut și o depresie de lungă durată au făcut ca viața ei să pară un labirint fără ieșire. Într-o zi, căutând soluții pentru a-și liniști sufletul, a descoperit online conceptul de biblioterapie creativă, adică o formă de terapie care propune cărți de ficțiune adaptate situației personale, cu scopul de a îmbunătăți starea mintală.
Numele Ellei Berthoud, biblioterapeut din Sussex, Marea Britanie, apărea constant în acele articole. Fascinată de idee și fiind ea însăși o cititoare pasionată, Russell a decis să încerce. După o discuție detaliată despre obiceiurile sale de lectură și dificultățile prin care trecea, Berthoud i-a trimis o listă de titluri atent selectate, printre care și George and Lizzie de Nancy Pearl, o poveste despre alegeri dificile în mariaj.
„Am fost complet uluită. A fost exact ce aveam nevoie. Mi-a deschis o rană pe care trebuia s-o confrunt ca să pot vindeca”, mărturisește Russell, potrivit BBC.
Biblioterapia este un fenomen care a luat amploare în Marea Britanie și în alte țări, devenind o formă tot mai populară de sprijin emoțional, ghidaj în luarea unor decizii de viață sau chiar completare pentru tratamentul unor afecțiuni psihice. Pe lângă literatura de tip self help (a cărei eficiență este deja documentată), biblioterapia creativă aduce în prim-plan beneficiile ficțiunii ca mijloc de procesare emoțională.
Cufundarea în povești complexe, adesea reflectând probleme din viața reală, oferă cititorilor perspective noi, strategii de adaptare sau, cel puțin, o evadare temporară din propria suferință.
Totuși, specialiștii atrag atenția: nu orice ficțiune face bine oricui. Deși poveștile pot avea un efect asupra psihicului uman, nu toate cărțile sunt „medicamente” universale.
James Carney, cercetător în științe cognitive computaționale la London Interdisciplinary School, avertizează cu privire la entuziasmul exagerat din jurul acestui concept.
„Există această idee că o carte este un obiect sacru care va face totul mai bine. În unele cazuri și pentru anumite tipuri de personalitate, poate fi adevărat. Dar ideea că e un tratament valabil pentru toată lumea este pur și simplu falsă”, spune acesta.
Mai mult, unele cărți, în lipsa unei potriviri reale cu nevoile cititorului, pot chiar să accentueze stările negative. Cercetările indică o imagine mult mai nuanțată: beneficiile lecturii depind de persoană, de carte și de modul în care aceasta este asimilată.
Un studiu arată că telefonul are un impact mai mare asupra psihicului decât lipsa de mișcare
Lecții de prim ajutor psihic. Cum să-ți revii din nimic, fără ajutorul cuiva
Cercetătorii au descoperit că 8 boli psihice au aceeași origine genetică