Joaca de-a Dumnezeu: cercetătorii vor să construiască ADN uman de la zero

Știința biologiei a făcut progrese uluitoare în ultimele decenii, de la editarea genetică de înaltă precizie până la experimente care păreau imposibile nu demult. Acum, oamenii de știință fac următorul pas logic, dar profund controversat: cercetătorii vor să construiască ADN uman de la zero.

Cercetătorii vor să construiască ADN uman de la zero. Un grup de cercetători din Regatul Unit a demarat un proiect ambițios: construirea primului cromozom uman sintetic, așa cum au declarat oficial într-un comunicat. Scopul? O înțelegere mai profundă a blocurilor fundamentale ale vieții și, eventual, găsirea de soluții pentru boli genetice grave.

• Ce se întâmplă în creier atunci când petreci prea mult online?
• Oamenii de știință au descoperit cum să transforme bacteriile intestinale în „fabrici anti-îmbătrânire”

„Capacitatea de a sintetiza genomuri mari, inclusiv genomuri pentru celule umane, ar putea transforma radical felul în care înțelegem biologia genomului și ar deschide orizonturi noi în biotehnologie și medicină”, a declarat Jason Chin, profesor de biologie la Universitatea Oxford și unul dintre coordonatorii proiectului.

Proiectul, denumit Synthetic Human Genome, se va desfășura pe parcursul a cinci ani și este finanțat inițial cu 13,7 milioane de dolari de către organizația non-profit Wellcome Trust, care a susținut și proiectul finalizării hărții genomului uman.

Cercetătorii vor să construiască ADN uman de la zero. Ideea nu este una nouă

În 2010, cercetătorii au reușit să sintetizeze complet genomul unei bacterii, pe care l-au introdus într-o celulă „goală” a unei alte bacterii, creând astfel un organism complet nou, botezat sugestiv Synthia. S-au mai sintetizat și genomuri virale sau celule de drojdie, scrie Futurism.

Dar un genom uman este o provocare de cu totul alt nivel: organismul uman este infinit mai complex decât o bacterie; și există controverse etice majore, de la teama de „bebeluși creați la comandă” până la spectrul eugenismului.

Conștienți de sensibilitatea temei, coordonatorii includ și o componentă de cercetare socială: „În următorii cinci ani, echipa va realiza o investigație transdisciplinară și transculturală asupra implicațiilor socio-etice, economice și de politici ale sintetizării genomului uman.”

Această formulare sună vag, dar cercetătorii promit că vor ține cont de perspectivele morale și culturale diverse. Vom vedea cum se va concretiza acest aspect în practică.

Ce se așteaptă la final?

La încheierea proiectului, echipa speră să fi reușit să finalizeze un cromozom uman sintetic. Este un pas imens pentru știință, dar care vine la pachet cu întrebări fundamentale.

Ce înseamnă „viața” dacă putem crea una în laborator? Cine decide ce este moral sau permis în manipularea ADN-ului uman? Cât de aproape suntem de un viitor în care ne putem „proiecta” propriile trăsături?

Proiectul cromozomului uman sintetic marchează o frontieră nouă în biologie, una cu potențial uriaș pentru sănătate și știință, dar și cu provocări etice colosale. Nu este vorba de „joaca de-a Dumnezeu”, ci de a înțelege viața la un nivel fără precedent. Dar, pe măsură ce progresăm, trebuie să fim la fel de atenți la consecințe, precum suntem fascinați de posibilități.

Vă recomandăm să citiți și:

De la dopamină la depresie: Efectele ascunse ale social media asupra sănătății mintale

Adevărul despre dietele de detoxifiere: chiar ne curăță sucurile verzi organismul?

Ritmurile noastre biologice încă sunt dependente de Soare, chiar și în era electricității

Așteptările, poveștile pe care le țesem între realitate și iluzie: Sunt acestea bune sau devastatoare pentru psihic?