De ce este periculos să asculți sau să vizionezi pe repede-înainte? Iată ce spune știința!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mulți dintre noi am dezvoltat obiceiul de a asculta podcasturi, cărți audio și alte materiale online la viteze de redare mai mari decât cea normală. Pentru tineri, acest comportament a devenit, poate, chiar o normă. Dar este vizionarea videoclipurilor pe repede-înainte dăunătoare memoriei?

Un sondaj realizat în rândul studenților din California a arătat că 89% dintre ei modifică viteza de redare a cursurilor online. Iar în presă au apărut numeroase articole care confirmă cât de frecvent a devenit acest obicei.

• Cometa interstelară 3I/ATLAS dezvăluie o chimie bizară dincolo de Sistemul Solar
• Niște stele ciudate arată ca și cum ar fi „mâncat” planete

Este ușor de înțeles de ce: redarea mai rapidă îți permite să consumi mai mult conținut într-un timp mai scurt sau să revii de mai multe ori asupra aceluiași material pentru o mai bună înțelegere. Acest lucru poate fi util în special în context educațional, unde timpul astfel economisit poate fi folosit pentru recapitulare, exerciții sau teste de verificare. În plus, o redare rapidă poate menține atenția trează și reduce riscul de a-ți pierde concentrarea.

Dar este vizionarea videoclipurilor pe repede-înainte dăunătoare memoriei? Care sunt dezavantajele? Se pare că există câteva.

Dezavantajele aduse de vizionarea videoclipurilor pe repede-înainte

Când o persoană recepționează informații auditive, cercetătorii disting trei faze ale memoriei: codificarea informației, stocarea ei și, ulterior, recuperarea.

În faza de codificare, creierul are nevoie de timp pentru a procesa și înțelege fluxul de vorbire. Cuvintele trebuie identificate, iar sensul lor contextual extras din memorie, în timp real.

De obicei, oamenii vorbesc cu aproximativ 150 de cuvinte pe minut. Creșterea vitezei la 300 sau chiar 450 de cuvinte pe minut încă este în zona de comprehensibilitate. Însă întrebarea nu este dacă putem înțelege, ci ce calitate și durabilitate au amintirile formate în aceste condiții. Informațiile noi sunt păstrate inițial în memoria de lucru, care are o capacitate limitată. Dacă volumul de informații e prea mare și vine prea repede, sistemul se suprasolicită; rezultatul: supraîncărcare cognitivă și pierderea informației.

O meta-analiză recentă a examinat 24 de studii legate de învățarea din videoclipuri educaționale. În majoritatea cazurilor, participanții erau împărțiți aleatoriu în două grupuri: unii vizionau videoclipul la viteza normală (1x), iar alții la viteze accelerate (1,25x, 1,5x, 2x și 2,5x). Apoi, toți susțineau același test, fie sub formă de întrebări deschise, fie de tip grilă.

Rezultatul a fost clar: cu cât viteza era mai mare, cu atât performanța scădea. Până la 1,5x, impactul negativ era mic. Dar la 2x și peste, efectele negative erau moderate spre mari, notează Science Alert.

Însă există și aspecte pozitive

Spre exemplu: dacă un grup de studenți are o medie de 75% la un test, cu o variație tipică de ±20 puncte procentuale, atunci vizionarea la 1,5x ar reduce scorul mediu cu aproximativ 2 puncte. La 2,5x, pierderea ar putea ajunge chiar la 17 puncte.

Unul dintre studiile incluse a analizat și adulții mai în vârstă (61–94 ani) și a constatat că aceștia erau mai afectați de redarea rapidă decât tinerii (18-36 ani), probabil din cauza scăderii naturale a capacității de memorare. Așadar, se recomandă ca persoanele în vârstă să vizioneze materialele la viteză normală sau chiar redusă.

Totuși, încă nu știm dacă efectele negative ale redării rapide pot fi diminuate în timp, prin obișnuință. Este posibil ca tinerii să se descurce mai bine tocmai pentru că au deja experiență cu acest tip de consum media. La fel, nu e clar dacă utilizarea constantă a vitezelor mari ajută pe termen lung la reținerea informației sau afectează funcțiile cognitive.

„Teoretic, redarea rapidă ar putea avea efecte pozitive, cum ar fi o capacitate mai bună de a gestiona sarcinile complexe. Sau efecte negative, precum oboseala mintală crescută. Deocamdată, nu avem dovezi clare în niciuna dintre direcții”, spune Marcus Pearce, de la Queen Mary University of London (Anglia).

Un alt aspect important: chiar dacă viteza de 1,5x nu afectează performanța la test, există indicii că experiența este mai puțin plăcută. Iar acest disconfort poate scădea motivația de a învăța, ceea ce duce la evitarea activității în sine.

„Pe de altă parte, pentru mulți oameni, vizionarea accelerată a devenit ceva firesc și poate, odată obișnuiți, devine chiar eficientă. Rămâne ca viitoarele cercetări să ne ofere un răspuns clar”, a concluzionat specialistul.

Vă recomandăm să citiți și:

Formula simplă care te poate ajuta să scapi de insomnie și să adormi instant

Un nou studiu contrazice o veche teorie despre singurătate

Creierul nostru „vede” mâncarea diferit atunci când nu dormim suficient

Creierul emite o lumină secretă pe care cercetătorii încearcă să o descifreze