Pe măsură ce fenomenele meteo extreme devin tot mai frecvente, iar efectele schimbărilor climatice se intensifică, tot mai multe țări își accelerează eforturile de decarbonizare. Acordul de la Paris din 2016 reprezintă una dintre cele mai importante inițiative globale, stabilind obiectivul de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C. Dar decarbonizarea ar putea crește sărăcia.
Decarbonizarea ar putea crește sărăcia. Costurile economice ale acestor tranziții ridică numeroase îngrijorări. Studiile anterioare au arătat că politicile stricte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pot duce la creșterea prețurilor la alimente și energie, ceea ce riscă să accentueze sărăcia și inegalitatea. Cum pot fi gestionate aceste efecte sociale rămâne o întrebare deschisă.
Pentru a-i răspunde acestei provocări, o echipă internațională de cercetători condusă de Shiya Zhao, de la Universitatea din Kyoto (Japonia) și Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate (IIASA) din Austria, a realizat un studiu amplu privind implicațiile decarbonizării. Scopul lor este de a sprijini elaborarea unor politici sustenabile și echitabile de combatere a schimbărilor climatice.
Rezultatele au fost publicate în revista Cell Reports Sustainability.
„Efectele secundare neintenționate asupra persoanelor și sistemelor vulnerabile sunt adesea greu de observat fără cercetări bazate pe modele. Echipa noastră este dedicată împărtășirii acestor perspective științifice pentru a contribui la politici mai juste și mai eficiente”, afirmă Zhao.
Cercetătorii au dezvoltat două modele de simulare a sistemelor energetice și economice, precum și un model de simulare a veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor, analizând impactul global al decarbonizării asupra sărăciei și inegalității în 180 de țări, scrie Phys.org.
Studiul a comparat scenarii bazate pe continuarea dependenței de combustibili fosili cu scenarii care ating obiective ambițioase de decarbonizare. În aceste scenarii, a fost evaluat și rolul redistribuirii veniturilor provenite din taxele pe carbon către grupurile cu venituri mici. Rezultatele au arătat că o astfel de redistribuire poate reduce semnificativ sărăcia și inegalitatea, dar nu este suficientă de una singură.
Concluziile sugerează că deși decarbonizarea este o urgență globală, politicile climatice prost concepute pot adânci sărăcia și inegalitatea, în special în țările cu venituri reduse. India, alte state din Asia și Africa Subsahariană par deosebit de expuse la aceste riscuri.
Redistribuirea veniturilor din taxele pe carbon poate compensa parțial efectele negative pe termen scurt, însă nu garantează eradicarea sărăciei. Prin urmare, o tranziție justă spre o societate decarbonizată necesită politici atente, care să îmbine reformele energetice cu o cooperare internațională solidă și cu integrarea problemelor sociale în strategiile climatice.
„Este esențial să explorăm politicile climatice din perspective multiple. Trebuie să depășim evaluările actuale și să construim răspunsuri mai cuprinzătoare la nivel societal”, subliniază Zhao.
Autorii notează, de asemenea, că analiza lor s-a concentrat exclusiv asupra efectelor decarbonizării, fără a include impactul direct al schimbărilor climatice asupra sărăciei și inegalității, un aspect pe care viitoarele cercetări ar trebui să îl integreze.
Cum poți învinge insomnia: 7 pași pentru un somn odihnitor
Cum influențează alimentația somnul: Între mituri și realitate
Care sunt exercițiile fizice care te ajută să dormi mai bine?