Atunci când Aria, o tânără de 27 de ani din Londra, a început să își piardă părul după ce a avut COVID-19, nu și-a imaginat că, trei ani mai târziu, va ajunge pe masa unui chirurg estetician.
„A început să se retragă la tâmple, iar după alte două episoade de COVID-19, părul de pe lateral a devenit rar și pufos”, spune ea. De atunci, trăiește cu franjuri care îi maschează golurile și cu frica permanentă de o adiere de vânt.
În curând, Aria va plăti 8.900 de lire pentru un transplant de păr la o clinică din Portsmouth, potrivit The Guardian.
Mult timp, transplantul de păr a fost o procedură aproape exclusiv masculină. De la prima intervenție realizată în 1952 de dermatologul Norman Orentreich, milioane de bărbați au trecut prin această operație, inspirați de figuri publice precum Wayne Rooney sau James Nesbitt. În 2022, peste 735.000 de bărbați din lume au apelat la ea. Dar, potrivit Societății Internaționale de Chirurgie de Restaurare a Părului, numărul femeilor care aleg această intervenție a crescut cu peste 16% între 2021 și 2024.
Pentru femei, însă, pierderea părului nu este doar o chestiune estetică, ci una identitară.
„Femeile sunt presate să fie totul: subțiri, dar fertile, de succes, dar materne. Părul nu este ceva ce se presupune că ar trebui să piardă”, explică o pacientă anonimă.
Aproximativ opt milioane de femei din Marea Britanie se confruntă cu pierderea părului de-a lungul vieții. Cauzele sunt multiple: schimbările hormonale din menopauză, sarcina, deficiențele de fier, contraceptivele, dietele restrictive, sindromul ovarelor polichistice sau chiar coafurile strânse. Cu toate acestea, cercetările medicale au privilegiat bărbații, iar tratamentele pentru femei rămân insuficient studiate.
Iar în prezent, cultură digitală este dominată de imagini cu „coame perfecte” și păr abundent, prin urmare, presiunea estetică s-a amplificat. Pe rețelele sociale, fruntea înaltă sau linia părului „masculină” sunt ridiculizate, în timp ce chirurgii esteticieni observă o cerere tot mai mare de corectare a acestor trăsături.
„E doar o altă formă de presiune socială. O nouă modalitate de a ne face să ne simțim inadecvate”, spune trihologul Anabel Kingsley.
Aria recunoaște că dorința de a-și „repara” linia părului a devenit o obsesie.
„Atunci când ies din casă, primul lucru la care mă gândesc e fruntea mea”, spune ea. Tatăl ei se opune intervenției, considerând-o o capcană a perfecționismului estetic.
Dar Aria e hotărâtă: „De ce e în regulă ca bărbații să își facă transplant pentru a se simți mai bine, iar femeile nu?”
O femeie, pusă sub acuzare în cazul jafului de la Muzeul Luvru
De ce bărbații trebuie să facă de două ori mai multă activitate fizică decât femeile
Animalele de companie pot încetini îmbătrânirea biologică a femeilor
Criza vârstei mijlocii la femei: o transformare profundă, nu un capăt de drum