IQ-ul ne poate influența capacitatea de a înțelege vorbirea, arată un nou studiu

Uneori, știința descoperă asocieri care par surprinzătoare la prima vedere, dar care devin logice pe măsură ce le analizezi: de exemplu, legătura dintre un IQ mai scăzut și dificultatea de a înțelege o conversație într-un mediu zgomotos.

Studii anterioare au arătat că persoanele neurodiverse pot avea mai multe dificultăți în a distinge vorbirea într-o încăpere aglomerată, iar o echipă de cercetători de la Universitatea din Washington a dorit să obțină mai multe date pe această temă, scrie ScienceAlert.

• De ce mahmureala este mai greu de suportat odată cu vârsta?
• Cât de sănătos este un pahar de vin în fiecare zi?

Cercetătorii au recrutat 12 participanți cu autism și 10 cu sindrom alcoolic fetal, ambele afecțiuni fiind asociate cu dificultăți de percepere a vorbirii în medii zgomotoase și implicând persoane cu o gamă largă de niveluri de IQ. Grupul de control a inclus 27 de persoane neurotipice, potrivite ca vârstă și sex cu ceilalți participanți.

După ce voluntarii au fost testați într-un experiment în care trebuiau să distingă detaliile unei conversații generate de computer, în timp ce mai multe alte voci vorbeau simultan, cercetătorii au constatat că persoanele cu un IQ mai scăzut aveau tendința să se descurce mai greu la această sarcină.

Un proces complex de procesare auditivă

„Relația dintre abilitatea cognitivă și performanța percepției vorbirii a depășit granițele diagnostice,” afirmă Bonnie Lau, neurocercetător în domeniul auzului la Universitatea din Washington. „Acest rezultat a fost consistent în toate cele trei grupuri.”

Este important de menționat că toți participanții aveau auz normal. Asta sugerează că dificultatea de a înțelege vorbirea într-un mediu zgomotos ar putea fi legată mai degrabă de anumite procese cognitive, nu de o problemă a urechilor.

Și asta întrucât pentru a distinge ce spune cineva într-un mediu plin de zgomot, creierul trebuie să separe fluxurile audio, să determine care sunt relevante și să izoleze vocea principală. Este un proces complex de procesare auditivă.

Pentru a menține o conversație, trebuie să fii atent și să interpretezi o varietate de semnale auditive și vizuale (precum expresii faciale sau gesturi), reacționând corespunzător.

Asocieri surprinzătoare

„Toți acești factori cresc încărcătura cognitivă a comunicării într-un mediu zgomotos,” explică Lau.

Cercetătorii recunosc că studiul lor are un eșantion relativ mic, dar sugerează că rezultatele ar putea fi utile pentru a îmbunătăți experiența persoanelor care se confruntă cu aceste dificultăți, dincolo de un simplu test auditiv. De exemplu, mutând un elev mai aproape de catedră într-o sală de clasă.

Studii anterioare au identificat metode de a combate această problemă specifică de percepție auditivă și au legat-o chiar de demență. Însă principala concluzie a studiului recent este că problemele de auz nu au întotdeauna aceleași cauze de bază.

Cercetarea a fost publicată în revista PLOS One.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cântecul balenelor este foarte asemănător cu vorbirea umană, spun cercetătorii

Bebelușii expuși la două limbi în uter aud vorbirea diferit după naștere

O Inteligență Artificială făcută din celule cerebrale umane a recunoscut vorbirea

O nouă nanotehnologie ajută la vindecare prin ”vorbirea” cu rănile