Fulgerele de pe Jupiter ar putea fi de până la 1 milion de ori mai puternice decât ale Pământului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fulgerele lui Jupiter ar putea fi de peste 100 de ori mai puternice decât cele de pe Pământ și, în unele cazuri, chiar de un milion de ori mai intense, potrivit unui nou studiu.

Jupiter, cea mai mare planetă din Sistemul Solar, găzduiește furtuni uriașe, unele active de sute de ani. Aproape toate sondele care au trecut pe lângă planetă au detectat fulgere, vizibile mai ales pe partea sa întunecată.

• Gheața din Antarctica dezvăluie că Pământul traversează resturile unei supernove străvechi
• Calea Lactee „a înghițit” o galaxie numită Loki, iar astronomii au descoperit acum resturile sale

Cercetările mai vechi, bazate doar pe observații ale acestor descărcări extrem de puternice, sugerau că fulgerele lui Jupiter sunt comparabile cu cele mai energetice de pe Pământ, numite „superbolts”. Totuși, situația s-a schimbat după ce sonda Juno a NASA a intrat pe orbită în 2016. Camera sa, extrem de sensibilă, a detectat și numeroase fulgere mai slabe, asemănătoare celor terestre.

Problema este că norii groși ai lui Jupiter pot ascunde aceste descărcări, mai ales atunci când sunt observate pe partea de noapte, ceea ce face dificilă estimarea exactă a energiei lor.

Oamenii de știință au studiat mai în detaliu fulgerele lui Jupiter

Pentru a depăși această limitare, cercetătorii au analizat datele radio colectate de instrumentele principale ale sondei Juno, deoarece undele radio nu sunt afectate de nori și oferă o estimare mai precisă a energiei fulgerelor.

Un obstacol important a fost faptul că pe Jupiter au loc simultan mai multe furtuni, dispuse în benzi care înconjoară planeta, ceea ce face dificil de stabilit exact din ce zonă provine fiecare descărcare. Situația a fost comparată cu auzul unor pocnituri într-o paradă, fără a ști dacă provin din apropiere sau de la distanță.

Însă, în 2021 și 2022, activitatea furtunilor din zona ecuatorială nordică a scăzut, permițându-le cercetătorilor să analizeze câte o furtună majoră pe rând. Acestea, denumite „superfurtuni stealth”, au durat luni întregi, dar nu au avut nori foarte înalți. Juno a reușit să se apropie suficient de patru astfel de furtuni pentru a studia fulgerele lor în detaliu.

În timpul acestor observații, cercetătorii au detectat în medie trei descărcări pe secundă. Din 613 impulsuri analizate, au estimat că energia lor variază de la nivelul unui fulger terestru până la de peste 100 de ori mai mare.

Totuși, există incertitudini, deoarece comparațiile au fost făcute între măsurători radio la lungimi de undă diferite. Din acest motiv, este posibil ca unele fulgere de pe Jupiter să fie chiar de un milion de ori mai puternice decât cele de pe Pământ, scrie Space.com.

Ce învățăm studiind aceste fulgere?

Fulgerele oferă indicii importante despre modul în care funcționează atmosfera lui Jupiter. La fel ca pe Pământ, furtunile sunt generate de convecție, adică procesul prin care căldura este transportată din interior spre exterior.

Diferența majoră constă în compoziția atmosferei. Pe Pământ, aerul este dominat de azot, iar aerul umed este mai ușor și se ridică mai ușor. Pe Jupiter însă, atmosfera este formată în principal din hidrogen, iar aerul umed este mai greu și se ridică mai dificil.

Asta înseamnă că este nevoie de mult mai multă energie pentru a forma o furtună pe Jupiter. Dar odată ce aceasta reușește să se dezvolte, eliberează o cantitate enormă de energie, generând vânturi extrem de puternice și fulgere intense.

Cercetătorii cred că mecanismul de formare a fulgerelor este similar cu cel de pe Pământ: vaporii de apă urcă, se condensează în picături și cristale de gheață și se încarcă electric.

Totuși, nu este clar de ce fulgerele de pe Jupiter sunt atât de puternice. Printre posibilele explicații se numără: diferența dintre atmosfera de hidrogen și cea de azot; înălțimea mult mai mare a furtunilor (peste 100 km pe Jupiter, față de aproximativ 10 km pe Pământ); cantitatea mai mare de energie acumulată înainte de declanșarea furtunii.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista AGU Advances și deschid noi perspective asupra modului în care funcționează atmosfera celei mai mari planete din Sistemul Solar.

Vă recomandăm să citiți și:

O planetă cu un ocean global de magmă a fost descoperită de Telescopul Webb

Astronomii au dezvăluit una dintre cele mai primitive stele descoperite vreodată

Telescopul Webb a surprins o nebuloasă bizară în formă de creier

Printr-un „noroc incredibil”, Telescopul Hubble a surprins o cometă în timp ce se dezintegra