Cum se manifestă depresia zâmbitoare și ce trebuie să știe cei din jur pentru a o recunoaște

Un om poate zâmbi, poate merge la serviciu, poate ieși cu prietenii și, în același timp, să se lupte cu o depresie pe care nu o observă nimeni. Psihologii folosesc expresia „depresie zâmbitoare” (sau mascată) pentru a descrie această situație: persoana pare bine la exterior, dar își ascunde suferința și continuă să funcționeze ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat.â

Deși termenul nu reprezintă un diagnostic oficial, el descrie un fenomen întâlnit frecvent în practica clinică. Tocmai faptul că persoana pare să funcționeze normal face ca problema să fie greu de observat atât de familie și prieteni, cât și, uneori, chiar de specialiști.

Cum se manifestă depresia zâmbitoare

Persoanele afectate pot avea simptomele clasice ale depresiei: tristețe persistentă, lipsă de speranță, oboseală, dificultăți de concentrare, tulburări de somn și sentimente de vinovăție. Cu toate acestea, cei din jur observă rareori aceste semne, deoarece ele reușesc să le ascundă în viața de zi cu zi.

Din exterior, ele par active, își îndeplinesc responsabilitățile profesionale, participă la întâlniri sociale și continuă să zâmbească. Însă tocmai această discrepanță dintre ceea ce simt și ceea ce arată face ca depresia zâmbitoare să fie atât de dificil de recunoscut.

De ce își ascund unii oameni suferința

Motivele diferă de la o persoană la alta. Unii nu vor să îi îngrijoreze pe cei apropiați. Alții se tem că vor fi judecați sau considerați slabi dacă recunosc prin ce trec.

Există și persoane care încearcă să se convingă pe ele însele că sunt bine. Unele cercetări au sugerat că simplul act de a zâmbi poate influența într-o anumită măsură starea emoțională. De exemplu, au fost studiate inclusiv efectele injectării cu toxină botulinică (Botox), pornind de la ipoteza că limitarea expresiilor faciale negative ar putea avea un efect asupra dispoziției. Rezultatele sunt însă limitate și nu reprezintă un tratament pentru depresie.

Cine poate fi mai vulnerabil

Depresia zâmbitoare poate apărea la oricine, însă anumite caracteristici cresc riscul. Printre acestea se numără predispoziția genetică, experiențele traumatice, perfecționismul, presiunea de a părea mereu puternic sau teama de a cere ajutor.

Mulți dintre cei afectați ajung să creadă că trebuie să facă față singuri problemelor sau că suferința lor nu este suficient de importantă pentru a fi împărtășită.

Cum este tratată

Depresia zâmbitoare se tratează la fel ca alte forme de depresie.

Psihoterapia, în special terapia cognitiv-comportamentală (CBT), îi ajută pe pacienți să identifice tiparele de gândire care întrețin suferința și să dezvolte modalități mai sănătoase de gestionare a emoțiilor.

În funcție de severitatea simptomelor, medicul psihiatru poate recomanda și tratament medicamentos. Pentru multe persoane, combinația dintre psihoterapie și medicație este cea mai eficientă abordare.

Pe lângă tratamentul recomandat de specialiști, pot ajuta și măsuri precum un program regulat de somn, activitatea fizică, reducerea consumului de alcool și menținerea legăturilor sociale.

Rolul rețelelor sociale

În ultimii ani, psihologii au atras atenția că presiunea de a afișa permanent o imagine pozitivă pe rețelele sociale poate face și mai dificilă recunoașterea depresiei.

Mulți oameni postează doar momentele fericite și ascund perioadele dificile. În timp, diferența dintre imaginea afișată și starea emoțională reală poate deveni tot mai mare, iar persoana afectată poate simți că nu mai are voie să arate vulnerabilitate.

De ce este important să observăm semnele

Depresia zâmbitoare este greu de observat tocmai pentru că persoana afectată pare să funcționeze normal. Din acest motiv, specialiștii atrag atenția că schimbările persistente de dispoziție, retragerea emoțională sau oboseala inexplicabilă nu ar trebui ignorate. Cu cât depresia este recunoscută și tratată mai devreme, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari.

Știați că?

Termenul „depresie zâmbitoare” nu este un diagnostic oficial, ci o expresie folosită pentru a descrie persoane care își ascund simptomele depresiei.

O persoană cu depresie poate continua să meargă la serviciu, să socializeze și să pară bine, deși se confruntă cu o suferință emoțională intensă.

Perfecționismul și teama de a fi perceput ca vulnerabil sunt factori frecvent întâlniți la persoanele care își ascund depresia.

Specialiștii recomandă evaluarea de către un psiholog sau psihiatru atunci când simptomele persistă mai mult de două săptămâni sau afectează viața de zi cu zi.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007

https://www.medicalnewstoday.com/articles/smiling-depression

https://www.healthline.com/health/smiling-depression

Vă mai recomandăm să citiți și:

Depresia de sezon poate apărea chiar și vara. Cum se manifestă și ce este de făcut?

Un exercițiu de 10 minute poate reduce depresia

Mici șocuri de la lentilele de contact ar putea ameliora depresia

Psihedelicele reintră în medicina modernă: poate o singură doză de DMT să trateze depresia?