Prima pagină Cultura

Cele mai vechi 10 lucruri de pe Terra

Adrian Nicolae | 09.02.2009 | ● Vizualizări: 8141
Cele mai vechi 10 lucruri de pe Terra      cele mai vechi lucruri, pamant, cea mai veche roca, cel mai vechi munte, bacterii, cea mai veche forma de viata + zoom
Galerie foto (11)

Cu o varsta de „doar” 4,5 miliarde de ani, comparativ cu cei 14 miliarde de ani de existenta ai Universului, atat cat se estimeaza ca a trecut de la producerea Big Bang-ului, Pamantul ar putea parea un adolescent printre suratele sale din imensitatea cosmosului. Si totusi, raportat la o viata de om, toate aceste cifre impresionante ne fac sa privim Terra ca pe un venerabil batran cu o varsta incredibila. Cat de mici suntem in raport cu timpul universal si cat de batrana este planeta pe care traim, va invitam sa aflati din urmatorul top al celor mai vechi lucruri de pe Terra.

10.Cel mai batran munte

Nu se stie cu exactitate momentul in care a inceput sa se formeze scoarta terestra. Geologii estimeaza ca primul supercontinent al Terrei, Vaalbara, ar fi luat nastere in urma cu circa 3,6 miliarde de ani, acesta disparand pentru a lasa loc unei alt continent urias, Ur, acum aproximativ 3 miliarde ani. In aceeasi ordine de idei, ramasite ale Vaalbarei pot fi vazute si astazi, in asa-numita Centura Barberton din Africa de Sud.

Formatiunile de roci au o vechime de-a dreptul impresionanta, 3,5 miliarde de ani, si se spune ca intreaga istorie geologica a Pamantului poate fi „citita” in straturile sedimentare din acesti primi munti ai Terrei. Doar in Centura Isua din Groenlanda si in zona deluroasa Jack Hills din Australia exista roci mai vechi decat cele din Africa (roci cu o vechime de 3,9 - 4,4 miliarde de ani), dar acestea sunt rezultatul activitatilor vulcanice din anii de inceput in Terrei.

 

9. Cea mai veche roca

Majoritatea oamenilor de stiinta a cazut de acord asupra faptului ca rocile cu cea mai mare vechime de pe Terra au fost cele descoperite in anul 2008, in nordul Quebecului. Varsta lor? 4,28 miliarde de ani.

Silicat de zirconiu, cu o vechime de 4,404 miliarde de ani, a fost scos la lumina in Australia, in regiunea numita Jack Hills, si reprezinta cel mai vechi material terestru cunoscut. Acesta a precedat formarea primelor roci si isi are originea in meteoriti si in activitatea vulcanica.

 

8. Cea mai veche forma de viata de pe Terra

Atunci cand vine vorba de viata, nu exista niciun dubiu in randul cercetatorilor. Cele mai vechi „vietuitoare” ale Terrei au fost archeobacteriile – organisme unicelulare primitive, fara nucleu si organite celulare. Primii “locuitori” ai Pamantului nu aveau nevoie de oxigen (in fapt, oxigenul era toxic pentru astfel de microorganisme).

Archeobacteriile au aparut acum 3,5 miliarde ani si au putut fi identificate in straturile de roca datand din perioada respectiva. Comparativ cu ele, eucariotele, primele microorganisme ale caror celule erau inzestrate cu un nucleu, apar de abia in urma cu 1,8 miliarde de ani, iar primele animale nu apar mai devreme de acum 600 de milioane de ani. Ca o concluzie, putem spune, pe drept cuvant, ca Terra a fost si este o planeta a microoganismelor.

 

7. Primul animal al Pamantului

Viata a aparut in imensitatea oceanelor primordiale. Ar fi fost imposibil ca ea sa apara pe uscat, acolo unde ar fi fost supusa bombardamentelor razelor ultraviolete. Oamenii de stiinta au fost convinsi ca primele organisme animale au fost reprezentate de buretii (spongieri) preistorici. Un studiu recent, realizat in anul 2008, arata, insa, ca ipoteza a fost una eronata.

Spre surprinderea cercetatorilor, studiile bazate pe informatii genetice, au demonstrat ca primele organisme complexe din oceane au fost ctenoforele, forme de viata inrudite cu meduzele, desi, mai mult ca sigur, aspectul lor diferea substantial fata de cel de astazi. Din motive lesne de inteles, nu prea exista fosile ale unor asemenea vietati, astfel ca data aparitiei lor nu poate fi estimata. Este cert, insa, ca ele au reprezentat primele animale de pe Terra, iar varsta lor (una speculativa), este de circa 600 de milioane de ani.

 

6. Cea mai veche primata

Aparitia proto-primatelor acum circa 60-55 de milioane de ani, animale de mici dimensiuni (aproximativ 500 de grame greutate), asemanatoare veveritelor sau lorisilor de azi, a fost considerata, pentru multa vreme, drept punctul de inceput al evolutiei primatelor si, ulterior, al oamenilor. Fosilele, extrem de rare si de fragmentate, au dus la identificarea a doar 60 de specii, grupate de paleontologi in doua familii majore: Adapidae si Omomyidae. Nu mai departe de anul 2009, o descoperire de senzatie, asa cum a fost catalogata „Ida”, fosila veche de 50 de milioane de ani a unei vietati complet necunoscute pana in prezent, a dat peste cap toate teoriile cu privire la aparitia primatelor.



Animalul, nu mai mare decat o pisica, pare sa fie acea veriga lipsa atat de cautata de antropologi si arunca intreaga istorie veche a evolutiei umane intr-o lumina cu totul noua. Degetul opozabil, lipsa ghearelor, precum si celelalte trasaturi extrem de avansate pentru un astfel de animal, o fac pe Ida concurentul perfect pentru titlul de prima proto-primata cunoscuta a lumii.


5. Cele mai vechi urme ale lui Homo Sapiens

Doua cranii umane, scoase la lumina de catre arheologi in anul 1967, in Etiopia, s-au dovedit cele mai vechi fosile apartinand speciei Homo Sapiens. Vechimea lor este, practic, cea care a dus la ipoteza existentei omului modern inca de acum 200.000 de ani, nicio alta fosila, mai veche de aceasta perioada, nefiind descoperita pana in prezent.

Paleoantropologii din cadrul Universitatii Witwaterstrand din Johannesburg, Africa de Sud, au reusit, totusi, sa identifice in coproliti (excremente fosilizate) de hiena, urme de par uman datand de acum circa 257.000 de ani. Cu toate acestea, nu se poate spune cu exactitate daca parul apartinea unui Homo Sapiens, unui contemporan din acea perioada, Homo Heidelbergensis, sau unui alt hominid inca necunoscut. Astfel, titlul de cea mai veche fosila umana cunoscuta ramane adjudecat de cele doua cranii etiopiene.

 

4. Cel mai vechi copac in viata

Dateaza inca de la finalul ultimei glaciatiuni, si are o vechime de-a dreptul incredibila, 9.550 de ani. Este vorba de un molid descoperit in Suedia in urma cu numai un an. Copacul a fost identificat intr-un grup compact de padure in  Muntii Fulu din provincia Dalarna. Specialistii au gasit in acest loc un numar de patru generatii de molizi datati cu varste matusalemice. Au fost, astfel, catalogati arbori cu varste de 375, 5660, 9000 si 9550 de ani. Varsta acestora a fost stabilita cu ajutorul clasicei deja datari cu Carbon 14 de catre un laborator din Miami, Statele Unite.

Pana la acesta descoperire, in cercurile stiintifice se credea ca cei mai batrani arbori sunt pinii din America de Nord, datorita faptului ca in cadrul acestei specii s-au gasit exemplare de pini cu varste cuprinse intre 4000 si 5000 de ani. Trebuie mentionat ca din venerabilul copac, doar radacina acestuia are varsta de 9550 de ani, din ea crescand sute de generatii succesive de molizi. Specialistii sugereaza ca varsta molidului reprezinta maximul pe care il poate atinge un copac din nordul Europei, zona fiind acoperita de o imensa patura de gheata in perioada ultimei ere glaciare.

 

3. Cea mai veche civilizatie umana

Este impropriu sa discutam despre cea mai veche civilizatie umana care s-a nascut vreodata pe Terra, atata vreme cat datele mai vechi de 6000 de ani, care ar putea identifica o posibila civilizatie necunoscuta, lipsesc cu desavarsire. Istoricii considera ca sumerienii au pus bazele primei civilizatii, desi nu neaga faptul ca inaintea acestora ar fi putut exista si alte culturi avansate. Istoria omenirii incepe, practic, cu sumerienii. Ei sunt cei care au facut trecerea de la preistorie catre istorie, prin inventarea scrisului si mentionarea, in premiera, a tuturor cunostintelor si credintelor pe care le aveau.

Ar fi suficient, poate, sa mentionam, intr-o ordine aleatorie, ca in Sumerul antic erau inventate: scrierea, roata, matematica, astronomia, calendarele, sistemele de irigatii, armura, carul de lupta, sabiile, harnasamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, roata olarului, harponul, dalta, inelele, seile sau acul. Tot din Sumer ne-au parvenit si primele date despre o religie politeista. Astfel, pana in momentul in care descoperirile arheologice vor arata ca au existat si alte civilizatii mai vechi de sase milenii, trebuie sa acordam credit cercetatorilor sa sa ii consideram  pe sumerieni drept intemeietorii primei civilizatii pe Terra.

 

2. Cea mai veche sculptura

Poate fi subiectul unei glume bune dar, da, prima sculptura din lume reprezinta o femeie goala. Este vorba despre o statueta cu o lungime de numai 6 centimetri, realizata dintr-un fragment de fildes de mamut, ce are o varsta de 35.000 de ani.

Denumita „Venus”, sculptura reprezinta, probabil, imaginea unei zeitati stravechi a fertilitatii, si a fost descoperita pe teritoriul Germaniei alaturi de fragmente de os, piatra si ramasite fragmentate ale unor unelte preistorice. Creatorii statuetei sunt nimeni altii decat stramosii europenilor de azi, oamenii de Cro-Magnon, care au patruns in vestul si nordul Europei in urma cu circa 35.000 - 40.000 de ani.

 

1.Cel mai vechi oras al lumii

Nu numai ca este cel mai vechi oras din lume, dar este cel vechi oras locuit permanent de pe Pamant, cu o vechime de 11.000 de ani. A fost intemeiat de primele comunitati agricole din Orientul Mijlociu, iar urmele continuitatii sale sunt evidentiate de multiplele straturi arheologice. Este vorba de Ierihon, oras situat pe teritoriul Palestinei de azi. Ierihonul reprezinta si in prezent un subiect extrem de controversat, atata vreme cat pare sa isi depaseasca timpul cu milenii bune.

Primele dovezi ale stabilirii unei comunitati permanente in aceasta locatie dateaza de acum 11.000 de ani, pentru ca dupa numai un mileniu, mai precis acum 10.000 de ani, Ierihonul sa fie deja dotat cu ziduri de aparare, un altar religios si un turn inalt de 7 metri, prevazut cu scara interioara. Daca ne gandim ca in Europa acelor vremuri nu existau decat grupuri de vanatori-culegatori, ne putem face o idee asupra avansului tehnologic al celor care au pus bazele acestui oras preistoric, dar si sa ne ridicam serioase semne de intrebare cu privire la originea misterioasa a celor care ar fi atacat asezarea si in fata carora fusesera ridicate asemenea sisteme impresionante de aparare. In competitie cu Ierihonul se afla si Damascul din Siria de azi. Autoritatile din Damasc sustin ca vechimea orasului este chiar mai mare decat cea a asezarii din Palestina si ca varsta sa reala ar fi de nu mai putin de 12.000 de ani. Controversele existente i-au determinat, insa, pe istorici sa atribuie capitalei siriene, pana la aparitia unor dovezi concludente, o etate de „doar” 10 milenii.

 

CITESTE SI: