Home » Istorie » Marea Ciumă a durat mai mult decât se credea până acum. Care au fost urmările epidemiei din secolul al XIV-lea

Marea Ciumă a durat mai mult decât se credea până acum. Care au fost urmările epidemiei din secolul al XIV-lea

Marea Ciumă a durat mai mult decât se credea până acum. Care au fost urmările epidemiei din secolul al XIV-lea
Publicat: 31.01.2016
"Spre surprinderea noastră, am aflat că epidemia din secolul al XVIII-lea nu este o formă nou-apărută în Europa acelei perioade"

Se estimează că molima cunoscută sub numele de „Marea Ciumă” a provocat moartea a peste jumătate din populaţia Europei, pe parcursul secolului al XIV-lea. Virusul patogen s-a răspândit îndeosebi în perioada cuprinsă între anii 1346 şi 1353, însă un nou studiu arată că epidemia a persistat până la începutul secolului al XVIII-lea.

Cercetătorii din cadrul Institutului „Max Planck” din Germania au putut reconstitui genomul patogen, prin intermediul analizării unor mostre de ADN, prelevate de la victime ale Marii Ciume, din Marsilia. Zona de studiu a fost aleasă în mod special, deoarece se cunoaşte faptul că marea epidemie a reapărut pentru ultima dată în Europa, în anii 1720, fiind transmisă prin intermediul marinarilor care acostau în portul francez de la Marea Mediterană.

„Am întâmpinat o mulţime de obstacole pe parcursul reconstituirii acestui genom atât de vechi. Spre surprinderea noastră, am aflat că epidemia din secolul al XVIII-lea nu este o formă nou-apărută în Europa acelei perioade, ci descinde în mod direct din Marea Ciumă, care izbucnise cu câteva secole înainte”, a declarat cercetătorul Alexander Herbig.

Genomul pe care Herbig şi colegii săi l-au identificat este diferit de cel actual, fapt care ar putea sugera că virusul ce a apărut în Marisilia în secolul al XVIII-lea a fost demult eradicat. Totodată, s-a demonstrat faptul că simptomele Marii Ciume, descoperite la victimele din sudul Franţei, sunt similare cu cele prezente la indivizii care au trăit în urmă cu mai bine de 600 de ani.

Studierea în detaliu a genomului identificat de oamenii de ştiinţă germani îi va ajuta pe aceştia să înţeleagă mai bine starea de „hibernare” în care s-a aflat virusul pentru o perioadă atât de lungă. Mai mult decât atât, cercetătorii speră să afle ce a determinat reizbucnirea epidemiei, dar şi de ce simptomele Marii Ciume din perioada Evului Mediu nu mai afectează populaţia umană contemporană.

Sursa: upi.com

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase