Prima pagină Istorie

13 lucruri despre Bătălia de la Somme, printre cele mai sângeroase din istorie. Au murit peste un milion de oameni

Alexandru Voiculescu | 01.14.2017 | ● Vizualizări: 3755
Tancul britanic Mark I în Bătălia de la Somme. Credit: Wikipedia     + zoom
Galerie foto (1)

Bătălia de la Somme din Primul Război Mondial este una dintre cele mai sângeroase din istorie, curmând peste un milion de vieţi pe toată durata de 4 luni şi jumătate a acesteia (1 iulie - 18 noiembrie 1916).

Bătălia de la Somme este reprezentativă pentru un război sângeros precum Primul Război Mondial. În acest articol voi enumera 13 lucruri semnificative ale acestei lupte.

Recruţi versus voluntari

Franţa şi Germania foloseau recrutarea înainte de război. Tinerii din ambele ţări au petrecut un timp obligatoriu înainte să se întoarcă la viaţa de civil. Ca rezultat, a existat o arie mare de selecţie de soldaţi experimentaţi pentru a avea un număr masiv de efective.

Totuşi, britanicii se bazau pe voluntari care aveau parte de prima experienţă a armatei la Somme, iar majoritatea luptelor au avut loc între britanici şi nemţi, punându-i pe britanici în dezavantaj.

Veteranii din Colonii

Totuşi, britanicii se puteau baza şi pe soldaţi profesionişti, precum cei din armata indiană, australiană şi neo-zeelandeză care au luptat la Gallipoli. De asemenea, canadienii care au luptat la Ypres erau implicaţi în Bătălia de la Somme.

Germanii bine poziţionaţi

Nemţii erau bine poziţionaţi cu un an înainte de Bătălia de la Somme. Aceştia, având o abordare mai defensivă, au avut un avantaj evident. Aveau săpate trei linii de tranşee, buncăre din beton şi hărţi detaliate ale zonei şi puteau prezice unde va avea loc următorul atac al Antantei.

Abordări contradictorii

Tactica britanică arăta mai mult a compromis între două abordări diferite. Mareşalul Haig, comandantul operaţiunii, folosea tactica franceză: atacuri în valuri, unde al doilea val consolida avansul făcut de primul, acest lucru era avantajos pentru că atacul putea avea loc în forţă. Însă, Generalul Sir Henry Rawlison, a cărui armată era în miezul atacului britanic, era de părere că această strategie e prea complicată pentru soldaţii săi neexperimentaţi şi propunea un atac mai simplu. Din păcate pentru britanici, atacul era o combinaţie între cele două, care deseori se transforma în confuzie.

Bombardament masiv, dar ineficient

Înainte de atac, britanicii bombardau poziţiile germane timp de o săptămână. În ciuda acestui lucru, aceştia nu au putut rupe liniile inamice. Britanicii nu aveau suficiente arme şi nu aveau suficiente obuze eficiente împotriva germanilor. Nu ştiau despre buncărele germane îngropate, aşa că nu au fost luate în considerare. După bombardament, germanii erau în continuare pregătiţi să îşi apere poziţia.

Liniştea ca semnal

În dimineaţa din 1 iulie 1916, britanicii au detonat explozii masive în poziţii cheie germane. După încetarea bombardamentului, trupele britanice au fost pregătite să atace. Ştiind de la situaţiile trecute că urmează un atac, germanii au recunoscut tăcerea artileriei ca un semnal de alarmă. Atacurile britanicilor era astfel previzibile.

Pierderile irlandeze

După bombardamentul de la 1 iulie 1916, 3000 de oameni proveniţi din zona irlandeză Tyneside au iniţiat atacul asupra poziţiilor germane. După prima zi, mai puţin de 50 erau capabili să lupte.

Filmarea războiului

Geoffrey Malins, primul cameraman britanic de război, a fost pe teren pentru a filma momentele luptei. Înainte de primele atacuri, a filmat soldaţii britanici din tranşee care se pregăteau. De asemenea, a filmat explozia minei masive de sub Fortăreaţa Hawthorn, material care va deveni faimos. Deşi a fost acolo doar pentru a observa, Malins a fost de câteva ori în pericol de a fi lovit.

Eşecul misiunii de a captura Hawthorn

După cum s-a observat până acum, atacurile britanice au fost dezastroase. Craterul care a fost cândva fortăreaţa Hawthorn putea însemna primul succes considerabil al britanicilor.  Totuşi, atunci când aceştia au ajuns la crater, germanii tot erau în poziţii de apărare, astfel britanicii au fost nevoiţi să se retragă.

Tancurile

În septembrie 1916, britanicii au început să câştige teren, mulţumită noii invenţii: tancul. Haig a sperat că va putea folosi 100 de tancuri în atacul iniţial din iulie, dar în septembrie avea mai puţin de 50. Dintre acestea, doar 25 au ajuns pe front. Cu ajutorul lor, britanicii au cucerit localitatea Martinpuich şi au capturat poziţiile germane de la marginea Delville Wood.

Sfârşitul

Britanicii au avansat cu mare dificultate, dar îndeajuns cât să provoace retragerea germanilor pe următoarea linie defensivă. Pe 18 noiembrie 1916, Haig a încetat atacurile, iar în următoarea zi a declarat bătălia încheiată.

Ce a fost obţinut

În cursul a trei luni şi jumătate, Aliaţii au cucerit aproximativ 310 kilometri pătraţi de teren, puţin mai mult ca oraşul Bucureşti cu tot cu zonele limitrofe care are 285 de kilometri pătraţi.

Peste un milion de morţi

Au fost peste un milion de morţi la Bătălia de la Somme. Germanii au pierdut 500.000, britanicii 415.000 şi francezii 195.000. Cei care au supravieţuit, au devenit veterani importanţi în bătăliile ce au urmat.

Sursa: War History Online

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial şi un clip emoţionant: ''Ajutaţi România!''

5 inovaţii militare din Primul Război Mondial care au schimbat faţa războiului pentru totdeauna

România în Primul Război Mondial, eşecul primelor bătălii

Omul care a prezis Marele Război. ''Toată lumea va fi implicată în războiul următor''