De ce sforăim în timpul somnului?

Cu toate acestea, sforăitul poate fi un semn serios al unei afecţiuni emergente denumită obstrucţia apneei pe timpul somnului, care provoacă încetarea sforăitului pentru o perioadă de timp care variază între câteva secunde şi maxim două minute. Aceasta duce la scăderea cantităţii de oxigen din sânge, fenomen care se resimte a doua zi sub forma unor dureri de cap combinate cu stări de oboseală generală.

Obstrucţia apneei pe timpul somnului nocturn este de obicei asociată cu o serie de afecţiuni cronice precum hipertensiunea arterială, obezitatea, infarctul şi alte boli ale inimii. Cercetări recente au descoperit legături între obstrucţia apneei şi diabet.

Din punct de vedre fiziologic, sforăitul este provocat de intrarea în vibraţie a părţii moi a palatinului situat deasupra omuşorului din gâtlej, odată ce plămânii se străduiesc să inhaleze oxigen prin căile deja obturate. În mod obişnuit acest fenomen apare atunci când muşchii care menţin deschise căile respiratorii se relaxează excesiv şi obstrucţionează fluxul aerului. Prin urmare, orice substanţe sau condiţii care provoacă relaxarea musculaturii sau duc la fenomenul de îngrăşare generalizată pot sta la baza apariţiei sforăitului nocturn.

Până în prezent, cercetătorii au identificat drept cauze consumul excesiv de alcool, ingerarea medicamentelor cu efect sedativ sau antihistaminic, dormitul pe o pernă prea moale, dormitul pe spate şi obezitatea. Obstrucţionarea căilor aeriene poste fi provocată şi de diformităţi ale nasului şi ale întregului aparat respirator.