Prima pagină Stiinta

Ştiinţa poate să eradicheze cancerul, însă chiar şi aşa doar o parte din bătălie este câştigată

Oana Bujor | 09.22.2017 | ● Vizualizări: 3185

În 2015, cancerul a dus la moartea a 8,8 milioane de persoane, statistică doborâtă doar de bolile cardiace. Aproximativ 40% dintre americani vor fi diagnosticaţi în decursul vieţii cu o formă de cancer. În Africa din prezent, cancerul face mai multe victime decât malaria.

Atunci când se confruntă cu acest inamic, oamenii încep să se axeze pe potenţialul noilor descoperiri ştiinţifice care le-ar putea oferi un mod de vindecare. Conform Economist, cancerul a devenit o boală pe care mulţi pacienţi reuşesc să o înfrângă, în mare parte datorită terapiilor genetice de secvenţiere.

În SUA, rata supravieţuirii în cazul leucemiei a crescut de la 34% în 1970 la 63% în perioada 2006-2012. Tot statisticile sugerează că în SUA trăiesc 15,5 milioane de supravieţuitori ai cancerului, număr care va creşte la 20 de milioane de supravieţuitori în următorii 10 ani. În ţările în curs de dezvoltare, precum cele din America Centrală şi de Sud, rata supravieţuirii în cazul cancerului de sân sau de prostată a crescut cu o cincime în decursul unei decade. 

Dintr-o perspectivă tehnică, este rezonabil să considerăm că cercetătorii vor reuşi într-o bună zi să transforme cancerul într-o boală cronică sau chiar una care poate fi vindecată complet. Vestea bună este că, în prezent, multe forme de cancer pot fi tratate eficient dacă sunt depistate în faze incipiente. Trei din patru bărbaţi din Marea Britanie care au fost diagnosticaţi la începutul anului 1970 cu cancer nu au trăit mai mult de 10 ani, în prezent patru din cinci bărbaţi doboară această barieră. Alte tipuri de cancer, precum cel pulmonar, pancreatic sau cerebral sunt mult mai greu de detectat şi de tratat. Însă şi în cazul acestor forme cercetătorii reuşesc să obţină progrese prin dezvoltarea tehnologiilor de diagnosticare prin intermediul respiraţiei sau a testelor de sânge. De asemenea, secvenţierea genomului îi ajută pe specialişti să identifice cu o acurateţe mult mai mare medicamentele exacte care pot fi utilizate pentru fiecare tip de cancer. 

Imunoterapia, una dintre cele mai bune metode de tratare a cancerului

Trio-ul tratamentelor din secolul XX, chirurgie, radiaţii şi chimioterapie sunt, de asemenea, îmbunătăţite. Radioterapeuţii pot crea în prezent ''pânze'' de raze gamma prin intermediul cărora tumorile pot fi eliminate fără a provoca distrugerea organismului. Însă cercetătorii consideră imunoterapia ca fiind una dintre cele mai bune metode de tratare a cancerului. Sistemul imunitar al omului este echipat cu un set de frâne pe care celulele canceroase le pot activa. Primele tratamente de imunoterapie au efectul de a permite globulelor albe să atace tumoarea. Procedura se află în fază incipientă, dar în cazul unui grup restrâns de pacienţi mecanismul a dus la remisia pe termen lung a bolii. În prezent, aproximativ 1.000 de teste clinice ale acestui tratament sunt în desfăşurare. O altă metodă utilizată în prezent are capacitatea de a reprograma celulele imune pentru a lupta mult mai bine împotriva cancerului prin intermediul editării genomilor. Luna trecută a fost aprobată în SUA prima terapie de acest gen. 

În cadrul ţărilor bogate sau sărace, rata supravieţuirii cancerului variază enorm. Rata de supravieţuire pe parcursul a cinci ani în cazul a trei forme comune de cancer din SUA şi Canada a crescut cu 70%, în Germania cu 64%, iar în Marea Britanie cu 52%. 

Diferenţele există în fiecare ţară, în SUA, de exemplu, există terapii şi tratamente împotriva cancerului, dar bolnavii fac parte din clase sociale diferite. Rata mortalităţii din cauza cancerului a bărbaţilor de culoare din SUA  este cu 24% mai crescută decât în cazul bărbaţilor caucazieni. De asemenea, acelaşi diagnostic în cazul persoanelor din zonele rurale este mult mai mortal decât în cazul persoanelor care trăiesc la oraş. 

Unde apare problema?

Specialiştii consideră că nu modul în care sunt cheltuiţi banii pe tratamente este problema, ci suma cheltuită. Spre exemplu există un vaccin împotriva papilomavirusului (HPV), virus care poate provoca forme de cancer cervical la femei sau tumori craniene. Rwanda a început un astfel de program de vaccinare în 2011 şi doreşte să eradicheze cancerul cervical până în 2020. Alte ţări întârzie programul. În România, în 2008, a fost demarată prima campanie de vaccinare obligatorie a fetiţelor de clasa a IV-a împotriva virusului HPV. Campania a fost un eşec datorită reacţiilor negative a părinţilor în ceea ce priveşte această vaccinare. În prezent, la noi în ţară, vaccinarea împotriva HPV se face doar la cerere. 

De asemenea, oamenii politici ar putea verifica ce tratamente sau combinaţii de tratamente au cea mai mare rată de succes. De exemplu, Marea Britanie deţine un fond de 2 miliarde de dolari pentru tratamentele împotriva cancerului, astfel cu ajutorul finanţării medicamentele scumpe pot fi obţinute mai uşor, însă nu este furnizată şi o certitudine că tratamentul va funcţiona.

De asemenea şi accesul la sistemele de sănătate este important. Numărul persoanelor diagnosticate cu cancer în faze incipiente a fost în creştere după implementarea programului Obamacare. Un alt aspect puţin luat în considerare este reprezentat de cancerul provocat de consumul de tutun. Din 2008 până în 2014, 22 de milioane de persoane au murit din cauza fumatului. Chiar şi aşa doar o zecime din populaţia planetei trăieşte în ţări în care taxele constituie trei sferturi din preţul ţigărilor, după cum este recomandant de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Însă prevenirea rămâne cel mai bun tratament, concluzionează Economist.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: