Prima pagină Stiinta

Un element extrem de rar de la marginea Tabelului Periodic încalcă mecanica cuantică. ''Parcă am fi într-un univers paralel''

Alexandru Voiculescu | 10.08.2017 | ● Vizualizări: 2554
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

În ceea ce priveşte actinidele, grupul de elemente grele şi radioactive care se găsesc în partea cea mai de jos a Tabelului Periodic, sunt foarte puţine lucruri care se cunosc. Unul dintre aceste elemente, berkeliul, este chiar şi mai ciudat decât se credea anterior, odată cu experimentele realizate de chimistul Thomas Albrecht-Schmitt de la Florida State University.

Noile experimente au arătat că electronii acestuia nu se comportă aşa cum se aşteptau oamenii de ştiinţă, încălcând principiile mecanicii cuantice, scrie Science Alert.

„Este parcă am fi într-un univers paralel pentru că există o chimie care nu se găseşte în alte elemente”, a precizat Albrecht-Shmitt.

De mai mulţi ani, chimistul a studiat lumea complexă (şi radioactivă) a actinidelor.

Berkeliul a fost descoperit în 1949 şi a fost numit după savanţii de la Universitatea Berkeley care l-au produs prima dată. Unul dintre motivele pentru care este înţeles atât de puţin constă în dificultatea (şi costul) cu care este sintetizat.

Se estimează că mai puţin de un gram din acest element a fost sintetizat în ultimii 50 de ani. Pentru acest studiu, lui Albrecht-Schmitt i s-a încredinţat o cantitate enormă de 13 miligrame, ceea ce e de aproximativ 1.000 de ori mai mult decât a primit oricare alt cercetător.

Într-o serie de experimente care a avut loc pe o perioadă de trei ani, echipa a realizat o serie de compuşi cu berkeliul (o premieră în sine în lumea ştiinţifică), ceea ce a permis observarea comportamentului neobişnuit al electronilor.

Se pare că în cazul acestui element greu, mişcarea electronilor este guvernată de teoria relativităţii a lui Einstein, care susţine că pe măsură ce obiectele cu masă se deplasează mai repede, devin mai grele.

În cazul electronilor din berkeliu, aceştia încep să se mişte la viteze extrem de mari în jurul nucleului, ceea ce face ca aceştia să devină foarte grei şi să se comporte în moduri care nu se încadrează în explicaţiile mecanicii cuantice.

Noua cercetare completează un studiu anterior publicat anul trecut, realizat de aceeaşi echipă condusă de Albrecht-Schmitt, care susţinea că berkeliul este diferit din punct de vedere electronic.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un nou fenomen cuantic a fost observat cu ajutorul grafenului, materialul minune al secolului XXI

Descoperire fascinantă a cercetătorilor: există obiecte cu masă NEGATIVĂ

Proaspăt creat în laborator: un nou element îşi câştigă locul în tabelul lui Mendeleev

Cercetătorii au descoperit un nou element chimic. Ununseptium a fost obţinut în laborator