Prima pagină Stiinta

Fenomen nemaiîntâlnit găsit la o stea supergigantică extrem de rară. ''Rezultatele sunt uimitoare''

Alexandru Voiculescu | 10.27.2017 | ● Vizualizări: 1589
Credit: Tahina Ramiaramanantsoa     + zoom
Galerie foto (1)

O echipă internaţională de cercetători a descoperit recent că petele de pe suprafaţa stelei supergigantice Zeta Puppis duc la formarea unor structuri spiralate în vântul său solar. Rezultatele au fost publicate într-o ediţie recentă a ”Monthly Notices of the Royal Astronomical Society”.

Stelele masive sunt responsabile pentru producerea elementelor grele care intră în alcătuirea vieţii pe Terra. La sfârşitul existenţei acestor corpuri cereşti, stelele împrăştie material în spaţiul interstelar prin explozii catastrofale numite supernove. Fără acestea, sistemul nostru solar nu s-ar fi format, scrie Science Daily.

De aceea, înţelegerea mai bună a proceselor care au loc cu privire la stelele supergigantice sunt esenţiale în ilustrarea unei imagini mai clare a formării şi existenţei noastre.

Zeta Puppis este o stea masivă care are de aproximativ 60 de ori masa Soarelui şi este de şapte ori mai fierbinte ca acesta. Asemenea stele sunt rare şi se găsesc de obicei în perechi, în sisteme binare sau în grupuri, adică în sisteme multiple. Zeta Puppis este specială pentru că se găseşte singură, mişcându-se prin spaţiu neînsoţită de niciun alt corp ceresc, cu o viteză de 60 de kilometri pe secundă. „O teorie este că Zeta Puppis a interacţionat cu un sistem binar sau multiplu şi a fost aruncată în spaţiu la această viteză incredibilă”, a precizat Dany Vanbeveren, profesor la Vrije Universiteit Brussel, membru al echipei de cercetare.

Utilizând o reţea de „nanosateliţi” de la Bright Target Explorer (BRITE), astronomii au monitorizat luminozitatea suprafeţei stelei pe o perioadă de şase luni, monitorizând în acelaşi timp şi comportamentul vântului stelar.

Tahina Ramiaramanantsoa, doctorandă la Université de Montréal, explică rezultatele autorilor: „Observaţiile au scos la iveală un tipar care se repetă o dată la fiecare 1,78 de zile, atât la suprafaţa stelei cât şi în vântul stelar. Semnalele periodice reflectă rotaţia stelei prin „pete luminoase” la suprafaţă, care conduc la structuri spiralate ale vântului, denumite „regiuni co-rotative de interacţiune” - CIRs (co-rotating interaction regions)”.

Descoperirea reprezintă o mare realizare

„Rezultatele sunt uimitoare pentru că am găsit dovezi, pentru prima dată, a unei legături directe între variaţiile de pe suprafaţă şi distorsiunea vântului, ambele apărute întâmplător în natură”, a comentat  Anthony Moffat, unul dintre investigatorii de la Université de Montréal.

Astfel, după decenii de studiere a acestor corpuri, descoperirea reprezintă o mare realizare în domeniul stelelor masive şi fierbinţi.

Originile fizice ale petelor luminoase şi a variaţiilor vântului solar ale stelei Zeta Puppis rămân încă necunoscute şi vor reprezenta subiectul următoarelor investigaţii.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Coliziunea galaxiilor creează formaţiuni de stele ce au forma unor ochi

Moartea unei stele - surprinsă într-o fotografie spectaculoasă

Primul pulsar pitic alb a fost descoperit în Univers după o jumătate de secol de cercetări

Care este cel mai mare lucru din Univers?