Home » Știință » Dejecţiile peştilor sunt utilizate ca fertilizant pentru creşterea spanacului de către cercetătorii din Cluj-Napoca

Dejecţiile peştilor sunt utilizate ca fertilizant pentru creşterea spanacului de către cercetătorii din Cluj-Napoca

Publicat: 30.01.2018
O echipă de cercetători de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca derulează un proiect de 100.000 de euro, în premieră naţională, de cultivare a spanacului folosind ca fertilizant dejecţiile provenite de la peşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Radu Giurgiu, membru al echipei de cercetători din cadrul USAMV Cluj-Napoca, a declarat, luni, că proiectul îşi propune folosirea cât mai eficientă a resurselor din mediul înconjurător pentru a se putea cultiva plante într-un mod sustenabil.
 
”Prin acest proiect de cercetare de aquaponicultură în mediu controlat este cultivat spanac, având la bază un strat steril, de vată minerală, nu de pământ, pentru că putem controla mult bine ceea ce se întâmplă la nivelul rădăcinilor plantelor şi le putem influenţa să crească mai sănătoase. Astfel, folosim dejecţiile de la peşti, avem 38 de crapi, iar cu ajutorul unor bacterii le transformăm în nitraţi care este fertilizant pentru plante şi observăm cât de mult ajută acest fertilizant la creşterea şi la calitatea plantelor. Facem o tranziţie spre economia circulară şi încercăm să folosim mai eficient resursele din mediul înconjurător pentru a putea cultiva plante într-un mod sustenabil. Tot procesul se desfăşoară într-un circuit închis, în care se utilizează mai puţină apă decât se utilizează în agricultura tradiţională”, a spus Giurgiu.
 
Potrivit acestuia, peştii pot influenţa rata de fertilizant, astfel că s-a ales crapul care este un peşte foarte rezistent la temperaturi, este flămând tot timpul şi se poate obţine o cantitate mai mare de fertilizant.
 
”În culturile actuale de peşti, dejecţiile se aruncă odată cu apa, fiind considerate toxice, pentru a avea tot timpul apă curată pentru peşti, or aceste dejecţii sunt calitative din punct de vedere nutriţional pentru plante. Am găsit o utilizare pentru aceste dejecţii astfel încât le introducem în cultura plantelor şi nu trebuie folosiţi fertilizanţi sintetici iar plantele cresc la fel, au acelaşi gust. Cultivăm spanac, dar se pot creşte salate, legume de la care se consumă frunzele. Se mai pot cultiva şi roşii, castraveţi sau altele”, a explicat cercetătorul de la USAMV Cluj-Napoca.
 
Radu Giurgiu a precizat că, de exemplu, în Japonia, unde nu prea există teren, au fost înfiinţate ferme în interiorul clădirilor iar plantele se cultivă pe rafturi pe verticală.
 
”Cercetarea noastră ne poate oferi informaţii astfel încât fermierii din ţara noastră să poată folosi această tehnologie dacă se poate valida din punct de vedere economic. Vedem de câtă apă ar fi nevoie, de câţi peşti pentru a obţine o anumită cantitate de spanac astfel încât ferma să fie rentabilă. Se poate cultiva tot timpul anului, recolta nu este influenţată de factorii de mediu din exterior, temperatura şi umiditatea sunt constante tot timpul, este un mediu controlat, rezultatul cercetării noastre poate avea aplicabilitate în agricultură. În plus, este o alternativă la actualul mod de cultivare a unor plante, este un răspuns la factorii de mediu care devin tot mai imprevizibili, este un mod de a cultiva local, în interiorul oraşelor. În condiţiile în care transportul legumelor de la fermă la piaţă duce la scăderea calităţii produselor, cultivate în interior acestea se transportă uşor şi rămân proaspete tot timpul”, a menţionat Giurgiu.
 
Un alt membru al echipei, Rareş Nistor, a afirmat că ideea proiectului este de a crea o legătură între cultura plantelor şi tehnologie.
 
”Folosim foarte mulţi senzori legaţi în sistem care interacţionează şi trimit informaţii despre apă, despre peşti, senzori de temperatură şi umiditate, iar în funcţie de umiditate pornesc ventilatoarele instalate. Încercăm să descoperim cum se influenţează creşterea recoltei şi gustul plantelor. Folosim LED-uri cu un spectru mic de culoare, albastru şi roşu, folosite de plante pentru fotosinteză, este o combinaţie de nutrienţi, apă şi lumină prin care încercăm să îmbunătăţim calitatea plantelor”, a spus acesta.
 
Prorectorul cu cercetarea al universităţii clujene, Dan Vodnar, a spus şi el că proiectul este inovativ şi în premieră naţională şi are în vedere creşterea plantelor vegetale într-un sistem nou, ”în care există un echilibru între energia generată şi cea consumată, fără să se intervină cu nimic invaziv asupra mediului înconjurător”.
 
Proiectul de cercetare este derulat de USAMV Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Neubranderburg (Germania) şi este finanţat de statul german cu 100.000 de euro. Durata de desfăşurare este de 2 ani, până în vara anului 2019.
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase