Din scorţişoară, ou şi mentă, trei cercetători români au creat o pastă de dinţi revoluţionară. Pentru ea, au fost premiaţi cu AUR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii Andrei Victor Sandu, Mădălina Nicoleta Matei, Ion Sandu, profesori la Universităţile ”Gheorghe Asachi” din Iaşi şi ”Dunărea de Jos” din Galaţi, şi Kamel Earar au participat, în perioada 12 – 14 octombrie, la cea de-a noua ediţie a Salonului Internaţional de Inventică de la Varşovia, unde au câştigat medalia de aur pentru crearea unei paste de dinţi ecologice.

Andrei Victor Sandu, preşedintele Forumului Inventatorilor Ieşeni, care a condus delegaţia României de la Varşovia, a declarat pentru MEDIAFAX că ideea creării unei paste de dinţi ecologice le-a fost sugerată de un profesor stomatolog de la Facultatea de Medicină a universităţii din Galaţi.

”Multe dintre ideile de invenţii vin aşa, e de ajuns un grăunte şi de acolo noi putem dezvolta produsul respectiv să vedem dacă e viabil sau nu“, a spus Andrei Victor Sandu.

Astfel, cei patru au pus în practică ideea, iar timp de mai multe luni au perfecţionat ”reţeta” pastei de dinţi, scopul declarat al inventatorilor fiind de a găsi o alternativă la produsele existente pe piaţă, care să fie la fel de eficientă ca acestea, dar creată sută la sută din produse naturale.

Cercetătorii spun că şi-au propus să îmbunătăţeacă ”sănătatea calităţii orale, aspectul estetic al dinţilor şi nu în ultimul rând remineralizarea dinţilor după eroziunea prin periaj”.

”Ne-am gândit la dispersii fine de ordinul microanelor din mentă, levănţică sau busuoic, uleiurile pe care le conţin acestea au şi alte proprietăţi pe lângă mirosul plăcut. Sunt antifungice şi antimicrobiene. Cum e busuiocul din apa sfinţită care, în combinaţie cu argintul din care e făcută cristelniţa, îndepărtează bacteriile şi apa nu se strică”, a spus inventatorul.

Pe lângă aceste plante, pasta de dinţi conţine şi scorţisoară, despre care Andrei Victor Sanu spune că are proprietăţi deosebite pentru zaharurile din sânge, dar şi cuişoare. La acest amestec s-a adăugat şi o pulbere abrazivă din coajă de ou măcinată, tratată prin înlăturarea membranei interioare, pentru a întări smalţul dinţilor.

”Scopul nu este neapărat să fie mai bună, dar dacă sunt principii naturale în fabricaţie avem un pas în faţă fiindcă încă mai lucrăm la optimizare, îmbunătăţim aceste calităţi şi sperăm ca totul să ducă la un efect imuno-stimulator fiindcă nu folosim deloc chimicale“, a mai afirmat Andrei Victor Sandu.

De asemenea, el a spus că în prezent echipa de cercetători din care face parte lucrează la mai multe reţete, intenţionând chiar să creeze produse de nişă, cum ar fi o pastă de dinţi pentru persoanele care poartă aparate dentare.

”Noi lucrăm la mai multe reţete acum, avem mai multe idei în cap, încercăm să intrăm şi pe o serie de nişe. Pastele de dinţi care sunt acum pe piaţă sunt ori pentru gingii, ori pentru albirea dinţilor, dar nu pentru diverse altfel de probleme cum ar fi cele ale persoanelor care au aparate dentare. E o altă nişă care trebuie speculată şi trebuie identificat exact produsul optim pentru asta. Momentan ne axăm pe asta, încercăm cât mai multe produse naturale şi să evităm chimicalele din viaţa noastră”, a spus Andrei Victor Sandu.

Sandu a precizat că deja au fost contactaţi de mai multe companii importante de profil care vor să cumpere pasta de dinţi ecologică, el menţionând că, după ce vor mai face o serie de teste, se vor aşeza la masa negocierilor.

În ceea ce priveşte finanţarea pentru punerea în practică a unei idei, Andrei Victor Sandu, cadru didactic la Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi“ din Iaşi, spune că de cele mai multe ori munca la o invenţie porneşte cu bani exclusiv din buzunarul celor pasionaţi, singura metodă de atragere a finanţării fiind cooptarea partenerilor din mediul privat, lucru care ”nu se întâmplă suficient de des“.

Inclusiv lucrul şi dezvoltarea pastei de dinţi ecologice a pornit din resursele cercetătorilor, Andrei Victor Sandu explicând că o bună resursă pentru idei sau pentru validarea acestora sunt tezele pe care le realizează doctoranzii, de unde se extrag anumite idei care, dacă pot fi puse în practică, sunt preluate şi dezvoltate individual.

”Dar nu lucrăm doar pentru noi. Am ajutat şi oameni simpli, care nu sunt nici din universităţi, nici din domenii de specialitate să îşi breveteze ideile. Spre exemplu, la Târgu Jiu, la un târg de meşteşugari am întâlnit un bărbat care vindea lumânări în târg produse de el din seminţe naturale, cu design propriu şi l-am ajutat să îşi breveteze invenţia, protejându-şi astfel meseria“, a spus inventatorul.

Momentan, există mai multe proiecte în care sunt implicaţi cercetătorii din echipa Universităţii Tehnice din Iaşi şi care au aplicabilitate în industrie. Andrei Victor Sandu povesteşte că unul dintre cele mai de succes proiecte la care au lucrat în ultima perioadă, care este pus în aplicare de un producător din Buzău, constă într-un dispozitiv care degajează aerosoli salini, care au influenţe pozitive asupra ”dezvoltării armonioase a copiilor“ şi asupra creşterii capacităţii de efort a sportivilor.

”Practic, cu acel dispozitiv putem face în orice incintă condiţii asemănătoare cu cele dintr-o salină. Este un dispozitiv mic care îmbogăţeşte şi curăţă atmosfera, omoară bacteriile şi trăind într-un astfel de mediu cu umiditate suficientă se vizează starea mucoasei şi se curăţă plămânii. Am continuat cercetările în acest caz cu cadre didactice din mediul sportiv şi rezultatele se văd atât la copii cât şi la îmbunătăţirea performanţelor sportive“, a spus cercetătorul.

Un alt proiect important de cercetare vizează tratarea apelor, profesorii de la universitate având un proiect post-doctoral cu o serie de studenţi veniţi la studiu din Africa. Aceştia au descoperit mai multe calităţi ale deşeurilor din cărămidă care, folosite ca filtre de apă, lichidul capătă ”o serie de proprietăţi deosebite“.

”Resturile de cărămidă sunt folosite ca un filtru. Am identificat anumite tipuri de ceramică ce pot fi folosite foarte bine ca filtre, iar apa care trece prin ele are proprietăţi superioare faţă de actualele staţii de reciclare şi epurare“, a mai spus Andrei Victor Sandu.

El a precizat însă că sunt foarte multe idei bune, dar din cauza timpului limitat şi a finanţării insuficiente, acestea sunt abandonate înainte de verificare.

La Salonul de Inventică de la Varşovia, cercetătorii români au obţinut medalii de argint şi de bronz pentru Metoda de determinare a echilibrului hidric a lemnului şi pentru Metoda de fosfatare a pieselor de fier. La salonul internaţional au fost înscrise peste 400 de invenţii din 15 ţări, evenimentul fiind realizat de Federaţia Internaţională a Inventatorilor.

Sursa: Mediafax