Home » Știință » Marele MISTER al ”limitei evolutive” a vieţii a fost rezolvat. De ce codul nostru genetic s-a oprit din evoluţie

Marele MISTER al ”limitei evolutive” a vieţii a fost rezolvat. De ce codul nostru genetic s-a oprit din evoluţie

Publicat: 08.05.2016
În timp ce viaţa de pe Pământ este în continuă evoluţie, codul genetic care stă la baza tuturor unităţilor rămâne îngheţat, folosind aceleaşi componente, în acelaşi mod ca acum câteva miliarde de ani.

La un moment dat în istoria planetei, evoluţia mecanismelor genetice a ajuns la un punct care a stopat evoluţia ulterioară a codului.

Oamenii de ştiinţă consideră că stagnarea evoluţiei poate fi urmărită până la limita modului în care ADN-ul are rolul să traducă proteine.

O echipă de geneticieni din Spania s-a concentrat pe o moleculă de ARN. Aceste molecule de transfer unesc blocurile de proteine ​​într-o linie de asamblare, astfel încât acestea pot fi legate între ele în ordinea corectă.

Când sistemul complex al codului genetic a fost descris de către Francis Crick în anul 1960, omul de ştiinţă, câştigător al Premiului Nobel, a menţionat că acest fenomen este un „accident îngheţat”.

Acest lucru se datorează faptului că mecanismul genetic a evoluat pentru a dirija 20 de aminoacizi (blocuri de proteine ​) ajungând la un punct în care nu au putut să se extindă pentru a include mai multe, rămânând îngheţat pentru mai mult de 3 miliarde de ani.

Teoretic, codul genetic ar putea fi extins pentru a utiliza 63 de aminoacizi, dar s-a lovit de un blocaj genetic în urmă cu miliarde de ani. Dar, dacă mecanismul care citeşte ADN-ul şi îl traduce în proteine ​​ar trebui să includă mai mult de 20 de aminoacizi, este foarte probabil ca erorile să se strecoare în mod constant în procesul de producţie. Acest lucru ar duce la proteine ​​defecte şi o eventuală cădere a sistemului biologic.

„Sinteza proteinelor în baza codului genetic este caracteristica determinantă a sistemelor biologice şi este esenţial să se asigure traducerea fidelă a informaţiilor”, a explicat profesorul Lluis Ribas de Pouplana, un genetician de la Institutul de Cercetare în Biomedicine din Barcelona (IRB) şi autor principal al studiului.

Sursa foto: personales.upv.es

Potrivit echipei, motivul pentru care codul genetic nu a fost capabil să se extindă dincolo de 20 de aminoacizi se datorează faptului că nu a fost posibil să se creeze noi ARN-uri fără ca sistemul de obţinere să devină confuz.

„Munca noastră arată că piesele centrale ale codului genetic, ARN-urile de transfer, nu pot găzdui mai multe elemente de identitate specifice în aşa fel încât sistemul să fie capabil să distingă 63 dintre ele”, a declarat profesorul Ribas.

Echipa cercetează acum posibilitatea extinderii domeniului biologiei sintetice pentru a depăşi limitările setate de natură şi să extindă suplimentar codul genetic.

”Este puţin probabil că limita se va schimba în mod natural. Artificial, însă, suntem capabili să creştem numărul de aminoacizi utilizaţi de celule în condiţii controlate de laborator. Eu cred că munca noastră va extinde limita naturală şi va modifica dramatic sistemul de inginerie. Acest lucru natura nu-l poate face”, a explicat profesorul Lluis Ribas de Pouplana.

Sursa: Mail Online

Vă recomandăm şi aceste articole: 

 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cum ne ajută citricele să ne reglăm emoțiile?
Cum ne ajută citricele să ne reglăm emoțiile?
Un salt uriaș al evoluției vieții pe Pământ s-a întâmplat mai devreme decât credeau cercetătorii
Un salt uriaș al evoluției vieții pe Pământ s-a întâmplat mai devreme decât credeau cercetătorii
Marile companii aeriene riscă să intre în faliment, avertizează experții
Marile companii aeriene riscă să intre în faliment, avertizează experții
Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?
Ce au aflat cercetătorii despre niște roci misterioase cu „piele de elefant”?
Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință
Țigările electronice pot duce la apariția cancerului, avertizează oamenii de știință
Tinerețe contra cost: cât din industria longevității este știință?
Tinerețe contra cost: cât din industria longevității este știință?
Persoanele care nu își permit îngrijirea dentară se pot confrunta cu riscuri care se întind dincolo de gură
Persoanele care nu își permit îngrijirea dentară se pot confrunta cu riscuri care se întind dincolo de gură
Mitul vârstei de 25 de ani: ce spune cu adevărat știința despre creierul adolescenților
Mitul vârstei de 25 de ani: ce spune cu adevărat știința despre creierul adolescenților
Primele medicamente proiectate cu Inteligența Artificială de la zero intră în teste pe oameni
Primele medicamente proiectate cu Inteligența Artificială de la zero intră în teste pe oameni
Structură misterioasă, descoperită îngropată sub un oraș antic egiptean
Structură misterioasă, descoperită îngropată sub un oraș antic egiptean
Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor
Astronomii au descoperit semnalele radio „imposibile” ale pulsarilor
Angajați fericiți, economii afectate: Cât costă o zi liberă legală și cine plătește?
Angajați fericiți, economii afectate: Cât costă o zi liberă legală și cine plătește?
Hainele pentru copii, contaminate cu niveluri periculoase de plumb
Hainele pentru copii, contaminate cu niveluri periculoase de plumb
De ce nu este bine ca părinții să renunțe la absolut tot pentru copii?
De ce nu este bine ca părinții să renunțe la absolut tot pentru copii?
Winston Churchill, buldogul englez care suferea de psihoză maniaco-depresivă
Winston Churchill, buldogul englez care suferea de psihoză maniaco-depresivă
Amendă usturătoare pentru Revolut în Italia! Cum ar fi fost înșelați utilizatorii?
Amendă usturătoare pentru Revolut în Italia! Cum ar fi fost înșelați utilizatorii?
Ce dotări are Orion, nava spațială care transportă echipajul Artemis 2 spre Lună?
Ce dotări are Orion, nava spațială care transportă echipajul Artemis 2 spre Lună?
Cosmonautul român Dumitru Prunariu, despre misiunea Artemis 2: „Marchează începutul unei noi etape a explorării planetare”
Cosmonautul român Dumitru Prunariu, despre misiunea Artemis 2: „Marchează începutul unei noi etape a explorării planetare”