Patru metode de a te înveseli, conform neuroştiinţei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În schimb, neurosavanţii vin cu o schemă mai elaborată care, conform acestora, te vor ajuta să te simţi mai bine. Alex Korb, neurosavant la UCLA şi autorul cărţii The Upward Spiral: Using Neuroscience to Reverse the Course of Depression, One Small Change at a Time, vine cu patru sfaturi, foarte probabil, mai erudite decât simplul „înveseleşte-te”, conform publicaţiei Big Think.

Captează atenţia creierului

• Ce este solstițiul de vară și de ce este cea mai lungă zi a anului?
• O stea pe moarte ar putea crea un nou Univers în loc de o gaură neagră,…

Creierul are nişte idei sau mecanisme despre ceea ce înseamnă starea de bine, doar că centrul de recompensă activează circuite neurale similare cu cele ale sentimentului de vină. Acest lucru explică de ce se întâmplă să nutrim sentimente de vină sau ruşine atât de des – pentru că activează centrul creierul pentru recompensă.

Korb oferă o posibilitate de a inversa acest proces şi a prelua controlul, menţionând că nutrirea sentimentului de recunoştinţă este esenţial pentru creşterea nivelului de serotonină.

Numirea cauzei

Dacă strategia recunoştinţei descrisă mai sus nu merge, este nevoie de ceva mai specific: numirea cauzei – furie? Stres? Tristeţe? Singurătate? Neuroştiinţa susţine că oferirea unui nume problemei va duce la eliminarea acesteia.

În alte cuvinte, recunoaşterea conştientă a emoţiilor reduce impactul acestora.

Tu decizi

Korb menţionează că „luarea deciziilor include crearea intenţiilor şi stabilirea scopurilor, iar acestea angajează cortexul prefrontal într-un fel pozitiv, ajutând la reducerea anxietăţii”. Altfel spus, luarea deciziilor schimbă perspectiva asupra lumii.

Un element cheie este că persoana în cauză ia decizii conştiente, fără să fie victima schimbărilor.

Puterea atingerii

Korb menţionează că „o îmbrăţişare, în special una lungă, eliberează un neurotransmiţător şi hormonul numit oxitocină”, util pentru reducerea anxietăţii.

Alte atingeri sunt de asemenea utile. Korb citează un studiu în care participaţii care se ţineau de mână aveau niveluri mai reduse de anxietate atunci când aşteptau un şoc electric.

De asemenea, masajul ajută întrucât reduce hormonii de stres şi creşte nivelul de dopamină.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Neuromarketingul – modul în care neuroştiinţa te poate convinge să cumperi

De ce întreprindem un Proiect al Creierului Uman în valoare de 1 miliard de euro?

Soldaţii britanici vor putea controla armele prin puterea gândului, anunţă specialiştii în neuroştiinţă

Cum poate fi neuroştiinţa o armă împotriva falsificării banilor