Catacombele din Kom El Shoqafa: una dintre cele Şapte Minuni ale Evului Mediu

Conform datelor istorice, Monsieur Es-Sayed Aly Gibarah a informat muzeul din localitate privind descoperirea sitului în 1900. Bărbatul ar fi descoperit mormintele subterane în timp ce strângea pietre din zonă, informează Vintage News. 

Conform arheologilor, catacombele Kom el Shoqafa reprezintă cel mai mare sit funerar din perioada greco-romană. Descoperite în Alexandria, tunelurile construite în subteran reprezintă o îmbinare a diferitelor tipuri de arte şi culturi străvechi. Alexandria a fost fondată în 331 î.Hr., numele său provenind de la faimosul luptător Alexandrul cel Mare. În acest loc au fost reunite culturile egiptenilor şi ale grecilor. 

• Carol al II-lea, între luciditate politică și capitulare diplomatică
• Ziua în care Lady D şi Prinţul Charles şi-au făcut publică logodna

Credit foto: Roland Unger CC BY-SA 3.0

În 31 î.Hr., romanii au preluat puterea, influenţând pe de altă parte cultura din Alexandria. În prezent, nu există multe situri care să conţină amestecul culturilor romane, egiptene şi greceşti din trecut, însă acesta este motivul pentru care catacombele Kom El Shoqafa reprezintă unul dintre cele mai importante situri din trecutul Alexandriei. 

Numele Kom el Shoqafa este derivat din limbajul grecesc străvechi şi însemană ”Muntele de Cioburi”  deoarece în zonă existau deseori grămezi de cioburi ale obiectelor din care era consumat în trecut vinul. 

Credit foto: Roland Unger CC BY-SA 3.0

Conform cercetărilor iniţiale, mormântul a fost realizat iniţial pentru o singură familie, dar a fost extins în timp într-un sit funerar vast, motivul fiind încă necunoscut. Experţii susţin că deasupra catacombelor a existat o capelă funerară. Nivelul de mijloc al catacombelor aminteşte de structura templelor greceşti. În spatele a ceea ce pare a fi un ”pronaos” se află două statui – cea a unui bărbat şi a unei femei, experţii sugerează că ar putea fi vorba despre principalii deţinători ai mormântului. O altă structură proeminentă este cea a doi şerpi ce l-ar putea ilustra pe zeul grec Agathodaimon sau ”zeul spiritului”. În structura şerpilor sunt integrate elemente din cultura egipteană şi cea romană., iar deasuprea capetelor şerpilor se află o pictură a Medusei. 

Situl, deşi a fost construit anterior perioadei medievale, este considerat una dintre cele Şapte Minuni ale Evului mediu. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: