Un nou tip de material cuantic poate imita funcţiile creierului uman într-un mod fără precedent

”Creierul are o capacitate limitată şi poate funcţiona eficient deoarece are abilitatea de a uita,” afirmă unul dintre  cercetători, Subramanian Sankaranarayanan, din cadrul Departamentului pentru Energie din SUA. 

”Este dificilă crearea unui material anorganic care să conţină un model al unui anumit tip de uitare, însă materialul cu care lucrăm în prezent poate imita acest comportament,” a adăugat el. Conform Science Alert, samarium nichelat este un exemplu al unui perovskit, o structură atomică care îşi schimbă conductivitatea electrică în timp ce este manipulată. 

• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
• Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

Modificarea în acest caz are loc prin intermediul simulărilor care implică narcotizarea protonică, prin intermediul căreia cercetătorii expun materialul gazelor de hidrogen care afectează compoziţia structurii cristalelor. ”Atunci când cercetătorii au adăugat sau au îndepărtat un proton (H+) din perovskit (SmNIO3(SNO), structura se dilată sau se contractă dramatic pentru a se acomoda procesului denumit ”dezvoltare structurală”, afirmă Badri Narayanan din cadrul ANL. 

Datorită schimbării frecvente a protonilor, aceştia se adaptează în timp, astfel că ”organismoidul,” după cum au denumit specialiştii materialul, poate dobândi capacitataea ca memoria sa să se poată degrada şi altera o dată cu trecerea timpului. 

Precum oamenii care îşi pot aduce aminte ce au mâncat la micul dejun în urmă cu şase săptămâni, la fel şi sistemele tehnologice, prin utilizarea unei versiuni electronice a plasticităţii sinapselor, ar putea imita modul în care memoria este uneori instabilă, care de fapt  repezintă una dintre cele mai importante trăsături deoarece atunci când uităm anumite lucrări putem învăţa altele noi. 

Sistemul de date organice este asociat cu ceea ce cercetătorii numesc ”deprindere” , proces de învăţare prin intermediul căruia organismele se adaptează la anumiţi stimuli prezentaţi în mod repetat. 

Echipa consideră că această formă de deprindere a conductivităţii electrice ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi modele de computer care ar putea imita cele mai importante organe ale omului. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: