Home » D:News » Capsula Starliner, care a plecat spre ISS într-o misiune test, nu a ajuns pe orbita corectă

Capsula Starliner, care a plecat spre ISS într-o misiune test, nu a ajuns pe orbita corectă

Capsula Starliner, care a plecat spre ISS într-o misiune test, nu a ajuns pe orbita corectă
Publicat: 20.12.2019
Capsula Starliner, care ar putea fi folosită pentru transportul astronauţilor americani, lansată de compania Boeing într-o misiune test, vineri, nu s-a stabilit pe orbita corectă, necesară pentru a ajunge la Staţia Spaţială Internaţională (ISS), potrivit NASA.

Şeful NASA, Jim Bridenstine, a anunţat într-un mesaj publicat pe platforma de micro-blogging Twitter că Starliner se află pe o orbită stabilă, dar nu pe cea calculată astfel încât să poată ajunge la ISS.

„Boeing şi NASA colaborează pentru a analiza opţiunile disponibile privind testarea şi misiunea, în timp ce Starliner rămâne pe orbita pe care se află în prezent”, se arată într-un comunicat comun.

Capsula, care a fost lansată vineri, la ora 11.36 GMT, cu ajutorul unei rachete Atlas V, de la Centrul spaţial Kennedy din Cape Canaveral, Florida, are la bord un singur „pasager”, un manechin botezat Rosie, în onoarea lui „Rosie nituitoarea” (Rosie the Riveter), simbol al femeilor americane care munceau în fabrici în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

La aproximativ 30 de minute după lansare, Starliner urma să fie îndreptată spre orbita programată, dar acest lucru nu s-a întâmplat, a declarat un purtător de cuvânt al Boeing, fără să ofere alte detalii.

Misiunea test Starliner urma să dureze opt zile, iar, dacă va fi un succes, NASA va putea utiliza capsula pentru transportul astronauţilor săi, începând de anul viitor, punând astfel punct unei pauze de nouă ani în ceea ce priveşte misiunile cu echipaj uman lansate din SUA. Starliner urma să se conecteze la ISS la 25 de ore de la lansare şi era programată să se întoarcă pe Terra pe 28 decembrie.

NASA nu mai are mijloace de transport pentru astronauţi din 2011, când a renunţat la vechea sa flota de navete spaţiale, folosită timp de 30 de ani. Agenţia spaţială americană depinde de rachetele ruseşti Soyuz pentru a-şi duce astronauţii pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Pentru fiecare astronaut american trimis în spaţiu, NASA plăteşte suma de 82 de milioane de dolari.

În timpul administraţiei Barack Obama, NASA a semnat contracte în valoare de miliarde de dolari cu Boeing (4,2 miliarde de dolari) şi SpaceX (2,5 miliarde de dolari), compania deţinută de miliardarul Elon Musk, pentru a dezvolta capsule spaţiale „made in USA” (fabricate în SUA).

În prezent, omologarea vehiculelor nu mai depinde decât de succesul misiunilor spaţiale test, fără echipaj uman.

„La începutul anului viitor, vom lansa astronauţi americani, la bordul unor capsule americane, de pe teritoriul american, pentru prima dată din 2011”, a declarat administratorul NASA, Jim Bridenstine, joi, la Centrul spaţial Kennedy.

SpaceX a depăşit deja această etapă: în martie, compania a lansat capsula Crew Dragon spre ISS şi a adus-o pe Terra fără probleme, având la bord manechinul Ripley.

Proiectele sunt separate de programul Artemis cu care NASA doreşte să revină pe Lună, până în 2024. Misiunile lunare vor fi realizate cu ajutorul unei capsule adaptate pentru zborul în spaţiu pe distanţe mai lungi, respectiv Orion, construită de Lockheed Martin.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Dinți vechi de 2 milioane de ani dezvăluie pentru prima dată sexul unei maimuțe umanoide preistorice
Dinți vechi de 2 milioane de ani dezvăluie pentru prima dată sexul unei maimuțe umanoide preistorice
Grădinile „dezordonate” care salvează natura: Cum buruienile pot susține biodiversitatea
Grădinile „dezordonate” care salvează natura: Cum buruienile pot susține biodiversitatea
Ce înseamnă SPF, ce este radiația UV și cât de eficiente sunt cremele cu protecție solară
Ce înseamnă SPF, ce este radiația UV și cât de eficiente sunt cremele cu protecție solară
Specia care sfidează teoriile lui Charles Darwin
Specia care sfidează teoriile lui Charles Darwin
Peste 100 de artefacte descoperite într-un mormânt vechi de 2.800 de ani al unei rude a regelui Midas
Peste 100 de artefacte descoperite într-un mormânt vechi de 2.800 de ani al unei rude a regelui Midas
Predicțiile lui Henry Ford
Predicțiile lui Henry Ford
101 ani fără Kafka: 20 de secrete ale geniului literar al absurdului
101 ani fără Kafka: 20 de secrete ale geniului literar al absurdului
Cum știi dacă un bebeluș va fi un adult deștept? Cercetătorii au aflat!
Cum știi dacă un bebeluș va fi un adult deștept? Cercetătorii au aflat!
Realitatea Virtuală ajută supraviețuitorii de AVC să-și recapete mobilitatea
Realitatea Virtuală ajută supraviețuitorii de AVC să-și recapete mobilitatea
Desantul asupra insulei Creta: „Se poate spune că, în Creta, Hitler își scrintise încheietura mâinii”
Desantul asupra insulei Creta: „Se poate spune că, în Creta, Hitler își scrintise încheietura mâinii”
Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem
Un fizician explică de ce planeta Marte nu este chiar atât de roșie pe cât credem
Meteorologii anunță că următoarele patru săptămâni vor fi crunte
Meteorologii anunță că următoarele patru săptămâni vor fi crunte
Rolul României în Al Doilea Război Mondial. Cum am pierdut Basarabia şi Bucovina
Rolul României în Al Doilea Război Mondial. Cum am pierdut Basarabia şi Bucovina
Prețurile orezului în Japonia au atins cel mai mare nivel din ultimii 50 de ani
Prețurile orezului în Japonia au atins cel mai mare nivel din ultimii 50 de ani
Băile cu gheață ar putea face mai mult rău decât bine, arată un studiu
Băile cu gheață ar putea face mai mult rău decât bine, arată un studiu
Rușii care au luptat în Ucraina ar putea avea interdicție în spațiul Schengen
Rușii care au luptat în Ucraina ar putea avea interdicție în spațiul Schengen
Un adevărat „tezaur” de bijuterii și bani a fost recuperat din resturile avionului Air India
Un adevărat „tezaur” de bijuterii și bani a fost recuperat din resturile avionului Air India
Aerobiomul invizibil: Viața microscopică care există deasupra norilor și ne influențează lumea
Aerobiomul invizibil: Viața microscopică care există deasupra norilor și ne influențează lumea