O nouă ipoteză asupra naturii planetelor gigant cu densităţi reduse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ultimul deceniu, numărul de exoplanete pe care oamenii de ştiinţă le-au identificat în Calea Lactee a dus şi la descoperirea unor noi tipuri de planete, printre acestea se numără planetele gigante cu o densitate extrem de mică. Un studiu din anul 2019 a adus dovezi care susţin teoria conform căreia aceste planete pot avea dimensiunile unei planete gigate gazoase, dar doar 1% din masa acestora. 

Un studiu recent propune o abordare diferită asupra acestor planete şi asupra naturii acestora, mai exact în loc de planete care au densitatea vatei de zahăr există posibilitatea ca acestea să fie planete mici în jurul cărora s-au format inele de praf, roci şi gheaţă gigantice, notează Science Alert.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

„În principiu, inelele ar trebui să fie detectabile de la modificările fotometrice sau spectroscopice detaliate ale tranzitelor”, au scris cercetătorii de la Caltech într-un studiu.

Aceste planete „pufoase” au fost identificate cu ajutorul metodei tranzitului, care foloseşte reducerea cantităţii de lumină datorată trecerii unei planete prin faţa unei stele observate de către oamenii de ştiinţă; această metodă poate fi folosită şi pentru a calcula masa respectivei planete. Totuşi, aceasta nu este singura metodă, la dispoziţia cercetătorilor aflându-se şi studierea efectului gravitaţional al respectivelor planete asupra mediului înconjurător. 

Efectul gravitaţional al unei planete este dictat de către masa acesteia, iar în cazul planetelor cu o densitate extrem de redusă masa redusă vine la pachet cu o mărime considerabilă. Astronomul Anthony Piro, de la Caltech, care a studiat aceste aspecte este de părere că mărimea detectată poate fi pusă pe seama unor inele, precum cele din jurul lui Saturn. De asemenea, acesta a luat în calcul şi posibilitatea ca multe dintre lumile din afara sistemului nostru solar ar putea avea inele, ceea ce ar putea reprezenta o problemă pentru a le studia şi diferenţa.

„Confirmarea prezenţei inelelor formate din roci în unele cazuri nu ar fi numai o descoperire uimitoare, dar ar oferi şi informaţii importante despre aceste planete”, au scris cercetătorii.

Studiul a fost The Astronomical Journal.

Citeşte şi:

O exoplanetă aflată la 100 ani-lumină are o orbită unică