Palatul Universității București intră într-un amplu proces de restaurare. La cât ajunge investiția

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Palatul Universității din București va intra într-un amplu proces de consolidare și restaurare. Investiția se ridică la suma de peste 445 milioane de lei și se va derula pe parcursul a 60 de luni, conform unui comunicat al Universității București.

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, hotărârea prin care este demarat proiectul de consolidare și restaurare a Palatului Universității din București, situat în Bulevardul Regina Elisabeta.

• „Vânătorul de extratereștri de la Harvard” va conduce noul consiliu OZN al lui Donald Trump
• Câți bani a primit Donald Trump de la Amazon pentru documentarul „Melania”

„Astfel, clădirea situată în centrul Bucureștiului, unul dintre monumentele emblematice ale orașului, va intra în lucrări de consolidare, restaurare a învelitorii și a șarpantei, a fațadelor (inclusiv a tâmplăriei exterioare), modificări funcționale și restaurarea finisajelor interioare, de reabilitare a instalațiilor, precum și de conservare și punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spațiu muzeal. Prin aceste acțiuni de restaurare vor fi puse în valoare ruinele Academiei Domnești pe care este ridicată clădirea Palatului Universității, marcând astfel 326 de ani de continuitate educațională în acest spațiu”, precizează sursa citată.

Potrivit hotărârii de Guvern, lucrarea va necesita un efort în timp de 60 de luni și va fi realizată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (instituție aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației).

Palatul Universității București intră într-un amplu proces de restaurare

Din punct de vedere financiar, investiția însumează o valoare de 445,88 milioane de lei, Universitatea din București contribuind cu 2,37 de milioane de lei, inclusiv TVA, potrivit devizului general aferent obiectivului, sumă aprobată prin Hotărârea Senatului Universității din București.

Acțiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spații de învățământ corespunzătoare studenților Universității din București, să înlăture riscul degradării sau distrugerii Palatului Universității și, odată cu acesta, a contribuției culturale, istorice și simbolice a acestuia pentru patrimoniul cultural al regiunii, să valorifice potențialul său și să respecte dreptul la cunoașterea istoriei și a identității culturale.

„Clădirea Palatului Universității, situată în piața ce îi poartă numele, este cea mai mare clădire din patrimoniul Universității din București, dar și cea mai încărcată de istorie. Clădirile noastre istorice stau mărturie pentru rolul esențial pe care Universitatea l-a avut, încă de la înființare, în societatea românească. Prezervarea acestei istorii lungi și valoroase este, astăzi, dependentă de protejarea, renovarea și consolidarea clădirilor care sunt parte a acestor istorii. Iată, după fostul azil Elena Doamna, reușim să înscriem și Palatul Universității în procesul de consolidare și renovare, cu sprijinul primit din partea Guvernului. Este o reparație morală, o contribuție majoră atât pentru educație, cât și pentru păstrarea unei bogății istorice și culturale valoroase ”, declară rectorul Marian Preda, potrivit Mediafax.

La cât ajunge investiția pentru Palatul Universității București

Împrejmuit de Bulevardul Regina Elisabeta şi străzile Academiei, Edgar Quinet și Nicolae Bălcescu, Palatul Universităţii găzduieşte una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România, Universitatea din București.

Palatul Universităţii este construit după planurile arhitectului oraşului și, totodată, decan al Facultăţii de Ştiinţe, Alexandru Orăscu, și este considerat monument arhitectonic.

Lucrările de construcție au început pe 10 octombrie 1857, iar clădirea a fost finalizată și inaugurată oficial la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912 şi 1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica – Budeşti. Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole.

Clădirea Universităţii din Bucureşti, înaltă de șase etaje, a fost construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava (sec. XVI). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească.

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

Ulterior, Palatul Universităţii era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii.

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului București și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, implicați în săpăturile din curtea Universității din București, asistați de cadrele didactice de specialitate de la Facultatea de Istorie, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparținut vechii Academii Domnești de la ,,Sf. Sava”.