Știm deja că medicamentele pentru pierderea în greutate pot avea atât impact pozitiv, cât și negativ asupra organismului. Însă persoanele care apelează la aceste tratamente s-ar putea confrunta cu un efect secundar ascuns, care nu are legătură cu greața, digestia sau cifrele de pe cântar: stigma socială.
Un nou studiu sugerează că persoanele care slăbesc cu ajutorul medicamentelor de tip GLP-1 sunt judecate mai aspru decât cele care pierd în greutate prin dietă și exerciții fizice. Iată o veste care s-ar putea să nu te surprindă.
De fapt, noul studiu a dezvăluit că judecata care însoțește utilizarea medicamentelor pentru slăbit ar putea fi, în unele cazuri, mai severă decât cea primită de persoanele care nu slăbesc deloc.
Acest lucru i-ar putea descuraja pe oameni să înceapă sau să mențină un tratament medicamentos, avertizează autorii studiului.
„Ne așteptam să existe o anumită stigmă în jurul utilizării GLP-1”, spune Erin Standen, autor principal și cercetător în psihologie socială la Universitatea Rice. „Dar ceea ce ne-a surprins a fost amploarea acesteia.”
Standen și colegii săi de la Clinica Mayo și Universitatea din California, Los Angeles, au recrutat 1.313 adulți din SUA pentru două experimente online. Participanții au fost rugați să evalueze trăsăturile de caracter ale unui personaj fictiv de 38 de ani, după ce au citit despre istoricul său de greutate, scrie ScienceAlert.
Rezultatele au fost revelatoare. Comparativ cu cei care au slăbit prin metodă clasică, utilizatorii de GLP-1 au fost percepuți ca fiind mai leneși, mai puțin sănătoși și mai puțin disciplinați.
În plus, participanții s-au arătat mai puțin dispuși să petreacă timp cu utilizatorii de medicamente pentru slăbit. Personajele care nu slăbiseră deloc au fost considerate mai agreabile social decât cele care au apelat la GLP-1.
Cercetătorii doresc să schimbe narativul conform căruia aceste medicamente reprezintă o cale ușoară de a scăpa de problemele de greutate. În realitate, obezitatea este o condiție medicală complexă, iar stigmatizarea poate afecta direct succesul tratamentului.
„Dacă oamenii se simt judecați pentru alegerile pe care le fac cu privire la sănătatea lor, acest lucru le poate influența acțiunile”, explică Standen. „Poate afecta dorința lor de a căuta ajutor medical sau de a vorbi deschis cu furnizorii de servicii de sănătate.”
Cercetarea, publicată în International Journal of Obesity, subliniază necesitatea unei mai bune informări publice pe măsură ce aceste tratamente devin tot mai populare.
De ce oamenii din anii ’70 erau mai slabi deși mâncau mai mult?
Slăbitul nu ține doar de sport. De ce dieta rămâne esențială în acest proces?
Ce efect au medicamentele pentru slăbit la pacienții cu probleme cardiace?