Lui Elon Musk i s-a sugerat să-și pună cip în propriul creier și să lase porcii în pace. Oamenii de știință nu sunt prea încântați de Neuralink

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Elon Musk a atras critici dure după „exploatarea porcilor inteligenți și sensibili” pentru a demonstra o nouă tehnologie care ar putea schimba viața oamenilor.

Miliardarul Elon Musk, cofondatorul Neuralink, a creat controverse după ce a reușit implantarea unui cip în creierele a doi porci, ca parte a planurile sale ambițioase de a crea o interfață creier-computer, membrii unui grup pentru apărarea drepturilor animalelor transmițându-i să și-l instaleze în propriul creier.

Elon Musk este mai bine cunoscut prin compania de mașini electrice Tesla și cea aerospațială SpaceX, însă este implicat în a treia companie al cărei scop este crearea „interfețelor creier-mașină” care ar permite controlarea computerelor folosind propriile gânduri.

Compania respectivă, Neuralink, a prezentat recent o demonstrație a activității sale de până acum, arătând-o pe Gertrude, porcul cu un cip implantat în creier.

Acest lucru a atras critici din partea PETA, cunoscuta organizație pentru apărarea drepturilor animalelor.

„PETA îl provoacă pe Elon Musk să se comporte ca un pionier și să-și implanteze cipul Neuralink în propriul creier, mai degrabă decât să exploateze porcii inteligenți și sensibili care nu s-au oferit voluntari pentru intervenții chirurgicale, nu apreciază că îi mângâie și ar trebui lăsați în afara proiectelor irealizabile”, i-a transmis public președinta PETA, Ingrid Newkirk.

PETA se opune testelor pe animale ca parte a motto-ului său că „animalele nu sunt ale noastre ca să facem experimente pe ele”, notează News.com.

Ce rol ar avea implantarea cipului Neuralink în creierele oamenilor

Newkirk nu a luat însă aceeași poziție față de Musk când Neuralink a testat în trecut dispozitivul pe șobolani și maimuțe. Anterior, miliardarul american a afirmat că cipul ar putea restabili într-o bună zi mobilitatea și autonomia persoanelor cu leziuni sau tulburări ale creierului.

La finalul săptămânii trecute, în momentul prezentării lui Gertrude, Elon Musk a precizat că este „un porc sănătos și fericit”, care nu poate fi distins de unul normal, dar care are de două luni un cip implantat în creier.

Totodată, el a mai spus că Dorothy, un alt porc, a avut un asemenea cip introdus în creier de către un robot chirurgical cu ajutorul anesteziei locale. Cipul lui Dorothy a fost scos, Elon Musk afirmând că dispozitivul Neuralink poate fi înlăturat în siguranță și „putem fi la fel de sănătoși și fericiți ca înainte”.

Neuralink intenționează să utilizeze mici roboți chirurgicali pentru a implanta cabluri ultra-subțiri (la jumătate din lățimea unui fir de păr), care apoi se vor conecta la un procesor extern care poate traduce gândurile în instrucțiuni de computer. Acesta ar putea ajuta persoanele oarbe, paralizate, dar și cele cu tulburări de spectru autist, după cum a afirmat în trecut miliardarul american.

Musk a teoretizat, de asemenea, faptul că această interfață creier – computer (semnificativ mai rapidă decât mouse-ul și tastatura, de exemplu) va fi necesară pentru ca oamenii să țină, în viitor, pasul cu inteligența artificială, o tehnologie emergentă de care el a devenit din ce în ce mai interesant în ultimii ani.

O demonstrație cu o tehnologie veche de zeci de ani

Până în prezent, el nu a prezentat date științifice care să suțină afirmațiile sale despre dispozitivele Neuralink și nici despre eficiența lor medicală și siguranța asupra oamenilor.

„Aș spune că este o inginerie solidă, dar mediocră ca neuroștiință”, a declarat pentru BBC News neurologul Andrew Jackson, din cadrul Universității din Newcastle.

Totodată, în afară de lipsa dovezilor că Neuralink poate fi la înălțimea oricăreia dintre afirmațiile medicale făcute de Musk, marea demonstrație cu porcul Gertrude a prezentat doar o tehnologie veche de zeci de ani, notează MIT Technology Review.

În timpul demonstrației, o mașină a redat zgomote ca și semnale înregistrate de creier, ceva pe care oamenii de știință l-au făcut pentru oameni, în laborator, încă din anii 1920.

Vă recomandăm să citiți și:

Frica de moarte ar putea să îi facă pe roboţi mai buni

Creierul uman se ”reorganizează” în urma unor traume corporale

Un algoritm creat de cercetătorii ruşi redă imagini pornind de la undele cerebrale ale oamenilor

Implanturile cerebrale ale Neuralink ar putea să reprezinte suicidul minţii umane