Home » Știință » Misterul dârelor întunecate de pe Planeta Roșie, elucidat de oamenii de știință

Misterul dârelor întunecate de pe Planeta Roșie, elucidat de oamenii de știință

Misterul dârelor întunecate de pe Planeta Roșie, elucidat de oamenii de știință
Sursa foto: NASA/JPL/University of Arizona
Publicat: 19.02.2021

Dovezi ale alunecărilor de teren pe Marte ar putea indica faptul că Planeta Roșie a fost cândva un mediu favorabil pentru viață.

Un nou studiu, publicat în jurnalul Science Advances, a descoperit că gheața topită se combină cu permafrostul sărat din mediul subteran al Planetei Roșii, astfel că rezultă o reacție chimică ce creează „un noroi lichid și curgător”.

Oamenii de știință cred că acest noroi cauzează alunecări de teren care lasă în urmă dâre înguste și întunecate cunoscute drept „linii de pantă recurente” („recurring slope lineae” sau RSL) pe suprafața marțiană. Deși noroiul este momentan prea sărat pentru a găzdui viață, în urmă cu 3 miliarde de ani situația ar fi putut fi complet diferită, a explicat Janice Bishop, autor principal al studiului și om de știință la Institutul SETI.

Un „proces extrem de lent”

Cercetătorii știu de cel puțin un deceniu despre alunecările de teren care uneori apar în apropiere de craterele Palikir și Krupac de pe Marte. În timpul acestei perioade, camera HiRISE de la NASA a surprins imagini cu mici alunecări de teren și cu RSL, despre care Bishop crede că sunt elemente ale alunecărilor de teren.

Studiile anterioare au sugerat că acele linii întunecate de pe suprafață au legătură doar cu reacție chimică dintre sărurile de clor și cantitățile însemnate de sulfat din depozitele subterane. Noile cercetări pornesc de la această idee, însă o extind astfel încât să includă și permafrostul, ceea ce are ca rezultat saramura (sau apa cu o concentrație ridicată de sare).

Este posibil ca reacțiile chimice dintre sulfat și cristalele de sare să ducă la extinderea și migrația cristalelor de sare prin sol. Însă, Bishop a explicat că acesta ar fi un „proces extrem de lent” din cauza temperaturilor scăzute de pe Marte, care pot ajunge până la minus 62 de grade Celsius pe suprafața marțiană, acolo unde sunt situate dârele.

Locuri de pe Terra care sunt similare Planetei Roșii

Oamenii de știință au desfășurat experimente în laborator cu sulfat, săruri de clor, particule de gheață și cenușă vulcanică, toate acestea fiind obținute din locuri de pe Terra care sunt similare Planetei Roșii (Marea Moartă din Israel, deșertul Atacama și Văile McMurdo din Antarctica). Amestecul de substanțe a fost înghețat la temperaturi similare celor de pe Marte (minus 50 de grade Celsius), înainte să fie topit.

Expuse la temperaturile scăzute, sărurile de clor și sulfatul s-au separat, apa cu gheață deplasându-se între amestec „aproape la fel ca o minge de fotbal pe un teren”, astfel rezultând în degradarea solului și alunecări de teren. Experimentele adiționale au arătat interacțiuni similare între sulfat și clorură.

Mediul din subteran ar fi fost locuibil mai mult timp decât suprafața marțiană

Raina Gough, profesor de chimie la Universitatea din Colorado, Boulder, care nu a fost implicat în noile cercetări, a explicat că noul studiu rezolvă problema „reaprovizionării” cu care s-au confruntat studiile anterioare privind alunecările de teren de pe Marte. Cu ajutorul noilor descoperiri, „sărurile și apa nu trebuie să fie completate din nou în fiecare sezon, pentru că cea mai mare parte a acțiunii care implică saramurile se află în subteran”, potrivit Live Science.

„Nu știm încă modul în care mediul locuibil de pe Marte s-a transformat în Planeta Roșie pe care o știm în ziua de astăzi, acest mediu rece și arid”, a adăugat Bishop. Însă, este posibil ca mediul din subteran să fi fost locuibil mai mult timp decât suprafața marțiană.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O reacție chimică nemaivăzută până acum a fost detectată pe Marte. Ce s-ar fi întâmplat

Tianwen-1, sonda spațială chineză fără echipaj, s-a plasat cu succes pe orbita lui Marte

Sonda Hope a ajuns pe orbita planetei Marte. Este misiunea istorică a lumii arabe. VIDEO

Un mineral întâlnit des pe Marte a fost descoperit ascuns adânc în gheața din Antarctica

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?