O clădire romană cu amprente neobișnuite a fost descoperită în Corsica

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Arheologii au descoperit rămășițele a două clădiri datând între secolele I și V în Penta-Di-Casinca, Corsica. Una dintre ele este o clădire romană cu amprente de mistreți.

Prima este o clădire din zidărie cu o structură circulară care face legătura cu un coridor din cărămidă. Podeaua pasajului este căptușită cu plăci de teracotă care poartă dovezile inconfundabile ale unui vizitator anterior: amprenta copitei unui porc sau mistreț mic, „ștampilată” pe țiglă pe când era încă udă.

• A reuşit ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci. Momentul care a marcat pentru…
• Ambasadorul francez la București: Pentru Rusia țaristă, trădarea României a echivalat pe termen scurt cu o…

Se crede că aceasta a fost o structură de încălzire. Doar fundațiile celei de-a doua clădiri au fost dezgropate. Sunt făcute din blocuri de pietre de râu mari, rotunjite, cunoscute sub numele de galets roulés, scrie The History Blog.

Situl se află la puțin sub doi kilometri de malul mării, la circa 800 de metri de râul Fium’Alto și la aproape 10 kilometri de orașul roman Mariana, fondat în anul 100 î.Hr. de generalul și de șapte ori consul Gaius Marius ca colonie pentru veteranii legiunilor sale.

Ce informații dezvăluie această clădire romană cu amprente de mistreți

Descoperirea unor clădiri notabile la Penta-Di-Cascina sugerează că ar fi putut exista o a doua aglomerare urbană în apropiere de Mariana.

Complexul se distinge prin calitatea structurilor sale. În special, arheologii au descoperit mai multe conducte pentru colectarea și tratarea apelor uzate. În centrul drumului de servitute au fost scoase la iveală trei jgheaburi. Două, construite din cărămidă și țiglă, par să funcționeze cu prima clădire, în timp ce un al treilea jgheab care trece prin întregul drum de servitute al excavației le intersectează.

Se remarcă prin materialele de construcție folosite: pereții săi sunt din cărămidă și este acoperit cu plăci masive de șisturi. Aceste structuri sunt mărturie despre atenția acordată apei de către ocupanți și a nivelului lor de trai.

Penta-Di-Casinca și regiunea sa au un mare potențial arheologic. În trecut, au fost identificate mai multe ocupații, iar în 1972, un studiu efectuat în apropierea drumului de servitute al săpăturii a scos la iveală rămășițele unei clădiri și o rețea de jgheaburi și conducte de plumb care fac parte din continuitatea descoperirilor care tocmai au fost realizate de Inrap.

Mai recent, cercetările efectuate pe aceeași localitate au făcut posibilă estimarea unei suprafețe de habitat antic care se întinde pe mai mult de trei hectare. Acolo au fost observate materiale de construcție, precum și o mare cantitate de ceramică antică.

Vă recomandăm să citiți și:

Vikingii din Groenlanda. Cum au pus bazele coloniilor și de ce le-au părăsit

Un sat fortificat din Epoca Bronzului, descoperit în Corsica

Cimitir și fortăreață, vechi de 5.000 de ani, dezgropate în Polonia. Ar fi aparținut primilor fermieri din Europa

„Bani murdari” de pe vremea Egiptului antic, descoperiți de arheologi