Probleme cu somnul? Un studiu dezvăluie o legătură între Alzheimer și ritmul circadian

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Persoanele care dezvoltă Alzheimer pot experimenta probleme cu somnul cu ani înainte de instalarea acestei boli. Însă, stabilirea unei posibile legături între cele două sau o alternativă ceva mai complexă, s-a constituit într-o provocare pentru cercetători. 

În prezent, oamenii de știință din SUA au făcut lumină în ceea ce privește acest mister. Munca acestora dă naștere speranței unui set nou de terapii viitoare. Se pare că „o bună igienă a somnului” poate „păcăli” boala și simptomele pe care aceasta le are, arată The Guardian.

Noile descoperiri arată că ceasul biologic de 24 de ore controlează capacitatea creierului de a curăța proteinele asociate cu Alzheimer.

Perturbarea ritmului circadian, corelată cu Alzheimer

Dacă cercetătorii au dreptate, lucrarea ar putea explica, cel puțin parțial, modul în care întreruperile din ritmul circadian și tulburările de somn pot contribui în dezvoltarea acestei boli. Astfel s-ar putea arăta cum prevenirea acestor întreruperi ar putea dezvoltarea acestei condiții.

„Perturbarea ritmului circadian este corelată cu diagnosticarea bolii Alzheimer și s-a sugerat că tulburările de somn pot fi un simptom prematur al acestei boli”, spune Jennifer Hurley, cea care a condus cercetarea din cadrul Institutului Politehnic Rensselaer, New York.

Conexiunile dintre celulele nervoase și creier

Alzheimer se instalează atunci când sunt întrerupte conexiunile dintre celulele nervoase și creier. Boala este una progresivă fiind legată de un anumit tip de proteine care se acumulează la nivelul creierului. Este principala cauză a demenței, afectând mai bine de jumătate de milion de oameni în Marea Britanie.

Pentru menținerea creierului la un nivel optim, anumite celule numite microgelia identifică și anihilează proteinele problematice. Astfel de proteine vizate de microgelia sunt cele intitulate „beta-amiloide”, fiind un indicator al bolii Alzheimer.

Hurley împreună cu echipa sa au descris modul în care au descoperit un ritm zilnic la microgelia, care acționează după un anumit ritm. Atunci când celulele își pierd ritmul circadian, procesul de curățare este întrerupt.

O muncă de precizie

„Întreruperea temporizării acțiunii beta-amiloidului, poate fi unul dintre motivele pentru care se poate observa o intensificare a placilor care se formează la nivelul creierului și asociate cu Alzheimer”, spune Hurley.

În vreme ce tulburările de somn apar înainte de apariția bolii, mulți oameni de știință sunt de părere că există o puternică legătură între cele două. Întreruperea somnului și a ritmului circadian permit acumularea proteinelor beta-amiloide. În schimb, celulele nervoase afectate contribuie și mai mult la acumularea acestor proteine.

„Știam de mai multă vreme de existența unui ritm în curățarea beta-amiloidului din creier”, a spus Hurley. „Pe măsură ce înaintăm în vârstă, în special pentru cei care suferă de Alzheimer, acest ritm dispare. Această pierdere poate conduce la intensificarea beta-amiloidului la nivelul creierului”.

Ce spun specialiștii?

Aceste descoperiri sunt purtătoare de potențial pentru noi terapii care să reducă riscul dezvoltării Alzheimerului sau să diminueze gravitatea simptomelor.

Hurley a precizat că poate fi posibilă stimularea capacității creierului de a înlătura beta-amiloidul prin intervenții simple. Amintim aici proceduri precum expunerea la lumină sau terapii ceva mai sofisticate care să stimuleze activitatea celulelor imune.

„Acordarea atenției necesare ritmului circadian, care uneori mai poartă denumirea de igienă bună a somnului, poate contribui la diminuarea beta-amiloidului în cursul vieții”, a mai spus cercetătoarea.

Vă mai recomandăm și:

Un nivel scăzut de testosteron, asociat cu riscul de a dezvolta demență și Alzheimer

Un studiu a confirmat regiunea din creier care ne ajută să spunem ce trebuie

Așa-zisele fețe percepute de creierul uman prin pareidolie ascund prejudecăți de gen

Un studiu amplu sugerează că Viagra reduce cu aproape 70% riscul de Alzheimer