Încălzirea globală și exploatarea terenurilor vor duce la incendii de vegetație mai extreme

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite, incendiile violente de vegetație vor deveni tot mai frecvente, crescând cu aproximativ 50% până la finalul secolului.

Raportul atrage atenția asupra faptului că există un risc crescut de incendii în zona arctică și alte regiuni care în trecut nu erau în pericol.

Cercetătorii definesc incendiile extreme drept conflagrații extraordinare care se petrec o dată la o sută de ani. Temperaturile în creștere, dar și modificarea modului în care utilizăm pământul sunt factori ce contribuie la la această creștere.

Conflagrații extraordinare care se petrec o dată la o sută de ani

Studiul trage un semnal de alarmă asupra redistribuirii rapide a resurselor financiare, de la lupta cu incendiile la prevenirea acestora, indică BBC.

Oamenii de știință din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu – UNEP – spun că incendiile care ard vreme de săptămâni devin tot mai fierbinți și de durată în multe părți ale planetei.

Situația îngrijorătoare este legată de faptul că aceste încep să se manifeste și în zone nordice izolate, pe turba uscată și pe permafrostul dezghețat.

Creștere globală cu 14% până în 2023

Studiile recente indică faptul că până în 2023 se va înregistra o creștere globală de 14% în ceea ce privește incendiile extreme, comparativ cu statistica anilor 2010-2020. Probabilitatea este ca procentul să ajungă la 30% până în 2050 și la 50% până la finele secolului.

„Analiza s-a bazat pe definirea unui incendiu catastrofic ca fiind unul care are loc o dată la o sută de ani, așa că frecvența de manifestare a acestora era una foarte scăzută”, a spun dr. Andrew Sullivan din cadrul Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation – CSIRO din Canaberra, Australia.

„Rezultatul a scos la iveală faptul că potențialul pentru un astfel de incendiu va crește cu un factor de 1,3 până la 1,5 ori, bazat fiind pe analizarea frecvenței incendiilor”.

Rezultatele au fost similare și pentru scenariile privind emisiile de carbon

Studiul mai definește conflagrațiile extreme drept incendii cu caracter extraordinar sau neobișnuit, dar definirea poate varia în funcție de locație.

„Imaginează-ți un incendiu de turbă în regiunea arctică, care se întinde cu câțiva centimetri la fiecare oră. Nu este neapărat vorba despre un foc infernal, dar este neobișnuit și se întinde peste zone mari pentru că nu este nimeni acolo care să ia măsuri în acest sens”, a precizat Dr. Sullivan.

„Un incendiu de acest fel poate fi caracterizat ca unul extrem, dar nu în felul în care și-ar putea cineva imagina termenul de extrem”.

Cu toate că studiul face estimări asupra evenimentelor extreme, autorii sunt de părere că aceste incidente vor crește pe măsură ce modul de utilizare al pământului se va schimba, iar populația se va mări. Implicațiile ce decurg de aici sunt semnificative pentru schimbările climatice, pentru că arderile suplimentare ce vor apărea vor determina creșterea cantității emisiilor de carbon în atmosferă.

Schimbarea frecvenței va fi condiționată de mai mulți factori

Pe fondul schimbărilor climatice, incendiile ce vor apărea în regiunea arctică vor fi mai multe, cu impact semnificativ asupra regiunii.

Cu toate acestea, în Africa, unde se petrec în prezent aproape două treimi din totalul incendiilor de pe glob, există posibilitatea de a fi din ce în ce mai puține incendii în deceniile viitoare. Acest lucru s-ar datora populației în creștere care ar elibera tot mai multe păduri pentru agricultură.

„În Africa, numărul incendiilor este în scădere, datorită schimbărilor înregistrate în modul de folosire al terenurilor, dar și a intensificării agriculturii”, spune Dr. Glynis Humphrey din cadrul Universității Cape Town.

„Procentajul zonelor afectate de foc este în scădere, incendiile devenind din ce în ce mai mici pe fondul reducerii materialelor inflamabile”.

Autorii studiului cer schimbarea modului în care sunt abordate incendiile

În prezent, studiul indică faptul că procesele de planificare și prevenire au alocate mai puțin de 1% din fonduri, în vreme ce pompierii primesc jumătate dintre fondurile alocate.

Multe guverne au intenții bune atunci când vine vorba de a cheltui mai mult pentru planificare și prevenire, dar realitatea din teren este cu totul alta.

„Trebuie să investim mai mult în prevenirea incendiilor, în managementul acestora, dar să și permitem focului să joace rolul pe care îl are din punct de vedere ecologic”, spune profesorul Paulo Fernandes din cadrul Universității Trás-os-Montes e Alto Douro din Portugalia și unul dintre autorii studiului.

„Iar mai apoi, când lucrurile se încing, răspunsul lor va presupune devierea de la politicile care ar fi trebuit să fie aplicabile. În locuri precum California este multă vorbărie, dar atunci când vine vorba de fapte, banii sunt trimiși în același loc, în stingerea incendiilor.”

Vă mai recomandăm și:

„Incendiile zombie” continuă să ardă în Siberia chiar și la minus 60 de grade Celsius

Incendii devastatoare au cuprins Antarctica în urmă cu 75 de milioane de ani

Un eveniment masiv de „înflorire” a fitoplanctonului, cauzat de incendiile de vegetație din Australia

Astronauții de pe Stația Spațială Internațională, alarmați de incendiile de vegetație de pe Pământ