Home » Natură » Delfinii își recunosc „prietenii” cu ajutorul gustului urinei. Iată ce arată un nou studiu

Delfinii își recunosc „prietenii” cu ajutorul gustului urinei. Iată ce arată un nou studiu

Delfinii își recunosc „prietenii” cu ajutorul gustului urinei. Iată ce arată un nou studiu
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 29.05.2022

Gândește-te la persoanele apropiate ție și la cum ți-ai putut dea seama că sunt în preajma ta, chiar dacă nu le puteai vedea, poate datorită vocii sau a unui anume parfum. Pentru delfinii cu bot gros (Tursiops truncatus), gustul pe care îl are urina și fluierăturile semnalizatoare sunt cele care le permit recunoașterea prietenilor de la depărtare. 

Studiul care abordează acest subiect a fost publicat în Science Advances. „Delfinii își țin gurile deschise și colectează urina de la mai mulți indivizi cunoscuți”, spune unul dintre autorii lucrării, Jason Bruck de la Universitatea de Stat Stephen F. Austin, Texas, SUA.

„Acest aspect este unul important pentru că delfinii sunt primele vertebrate care au arătat prezența capacității de recunoaștere socială prin intermediul gustului”, a adăugat Bruck.

Delfinii și „gustul familiar” al urinei

Echipa, care i-a cuprins și pe Sam Walmsley și Vincent Janik de la Universitatea St. Andrews, notează că folosirea gustului ar putea fi foarte benefică în largul oceanului pentru că urmele de urină persistă în timp după plecarea individului din zonă, indică Science Alert.

Acest lucru alertează delfinii cu privire la prezența recentă a unui anumit individ, chiar dacă nu și-a semnalat vocal prezența. Întrebarea care apare este dacă aceste animale pot pune „etichete” prietenilor lor pentru a-i putea deosebi de inamici. Răspunsul la aceasta este încă necunoscut.

Delfinii cu bot gros își anunță prezența

Delfinii cu bot gros, se folosesc de semnale pe bază de fluierături pentru a se adresa în mod particular anumitor indivizi și mai mult, și le pot aminti pe o perioadă de 20 de ani. Pentru a investiga mai mult, echipa a inserat în mediul a opt delfini mostre de urină de la indivizi cunoscuți, respectiv necunoscuți, descoperind că animalele au petrecut de trei ori mai mult timp adulmecând mostrele delfinilor familiari lor.

Inspecția genitală, în cadrul căreia un delfin se folosește de falcă pentru a atinge organele genitale ale unui alt individ este o formă comună de socializare, aspect care oferă o oportunitate bună pentru a învăța despre gustul pe care îl are urina celui inspectat. Pentru acest experiment, delfinii au fost antrenați să ofere mostre de urină la cerere la schimb pentru mâncare. Delfinii nu au canale olfactive propriu-zise, ceea ce a dat de înțeles cercetătorilor că simțul gustului este cel care acționează și nu mirosul.

Pentru cea de-a doua parte a experimentului, echipa a împerecheat mostrele de urină cu înregistrări ale șuierăturilor delfinilor respectivi – asocieri corecte și greșite. Delfinii au rămas aproape de difuzoarele acvatice mai mult timp în cazul asocierilor corecte.

O legătură neașteptată cu obezitatea în rândul oamenilor

Echipa este de părere că lipidele au fost cele responsabile pentru semnăturile chimice individuale. „Dată fiind recunoașterea abilităților descoperite în cadrul studiului nostru, credem că este probabil ca delfinii să mai extragă și alte informații din urină, precum starea sistemului de reproducere sau feromonii care le influențează comportamentul”, a mai comunicat echipa de cercetare.

Într-o întorsătură surprinzătoare a evenimentelor, cercetarea ar putea avea implicații asupra obezității la oameni: aceleași gene care le permit delfinilor să identifice lipidele din urină sunt prezente și la oameni, mecanism care le permite oamenilor să-și dea seama atunci când au mâncat suficient.

Astfel, studiile asupra delfinilor ar putea îmbunătăți înțelegerea mai bună a acestor mecanisme la oameni. Lucrarea ar mai putea avea și alte potențiale implicații: poluarea cauzată de om, precum deversările de petrol sau de alte chimicale ar putea să-i împiedice pe delfini să comunice între ei în acest fel.

Vă mai recomandăm și:

Legătura dintre stres, metabolism și obezitate. Ce au descoperit, în premieră, cercetătorii?

Legătura dintre stres, metabolism și obezitate. Ce au descoperit, în premieră, cercetătorii?

O figurină feminină din Epoca Bronzului ar putea avea multiple semnificații

Cum modifică poluarea aerului țesutul pulmonar și favorizează apariția cancerului?

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE