Home » Știință » Cum modifică poluarea aerului țesutul pulmonar și favorizează apariția cancerului?

Cum modifică poluarea aerului țesutul pulmonar și favorizează apariția cancerului?

Publicat: 27.04.2022

Oamenii de știință au identificat un mecanism care explică modul în care particulele fine de poluare a aerului ar putea provoca cancer pulmonar.

Descoperirile, publicate în eLife, ar putea duce la noi abordări pentru prevenirea sau tratarea modificărilor inițiale ale plămânilor care duc la apariția bolii.

Particulele fine minuscule, inhalabile (FPM) găsite în poluanții atmosferici au fost recunoscute ca fiind cancerigene din grupa 1 și o amenințare substanțială pentru sănătatea globală. Cu toate acestea, mecanismul de producere a cancerului de către FPM rămâne neclar.

„În ciuda potențialului său de a provoca mutații, cercetările recente sugerează că FPM nu promovează în mod direct – și poate chiar inhiba – creșterea celulelor canceroase pulmonare„, explică autorul studiului, Zhenzhen Wang, cercetător la Universitatea Nanjing din China.

Mecanismul prin care particulele fine promovează dezvoltarea tumorilor

„Acest lucru sugerează că FPM ar putea duce la apariția cancerului prin mijloace indirecte care susțin creșterea tumorilor. De exemplu, unele studii sugerează că FPM poate împiedica celulele imunitare să se deplaseze acolo unde este nevoie de ele.”

Pentru a explora această posibilitate, Wang și echipa au colectat FPM din șapte locații din China și au studiat efectele sale asupra principalelor celule imunitare care se apără împotriva creșterii tumorilor – numite celule T citotoxice (CTL).

La șoarecii cărora li s-au administrat celule canceroase pulmonare care nu au fost expuse la FPM, CTL-urile au fost recrutate în plămâni pentru a distruge celulele tumorale, potrivit EurekAlert.

În schimb, la șoarecii ai căror plămâni au fost expuși la FPM, infiltrarea CTL-urilor a fost întârziată – permițând potențial celulelor tumorale să se stabilească în țesutul pulmonar.

Cum am putea preveni bolile pulmonare cauzate de poluare?

Pentru a investiga de ce CTL-urile nu au pătruns la fel de repede în plămânii expuși la FPM, echipa a studiat atât CTL-urile în sine, cât și structura țesutului pulmonar.

Ei au descoperit că CTL-urile expuse la FPM și-au păstrat în continuare capacitatea de migrare, dar că expunerea la FPM a comprimat dramatic structura țesutului pulmonar și spațiile între care se mișcă celulele imune.

De asemenea, au existat niveluri mult mai ridicate de colagen – o proteină care asigură suportul biomecanic pentru celule și țesuturi.

O analiză suplimentară a țesutului a arătat că modificările structurale au fost cauzate de creșteri ale unui subtip de colagen numit colagen IV, dar echipa încă nu știa cum a declanșat FPM acest lucru.

O amenințare pentru sănătatea globală

Ei au găsit răspunsul atunci când au analizat îndeaproape modificările structurale ale colagenului IV și enzima responsabilă de producerea lor – numită peroxidasină.

Această enzimă conduce un tip specific de reticulare pe care s-a constatat că expunerea la FPM îl provoacă și îl agravează în țesutul pulmonar.

„Studiul dezvăluie un mecanism complet nou prin care particulele fine inhalate promovează dezvoltarea tumorilor pulmonare”, conchide autorul principal Lei Dong, profesor la Universitatea Nanjing.

„Oferim dovezi directe că proteinele care se lipesc de particulele fine pot provoca un efect semnificativ și negativ, dând naștere la o activitate patogenă. Descoperirea noastră că peroxidasina este mediatorul acestui efect în țesutul pulmonar o identifică drept o țintă specifică și neașteptată pentru prevenirea bolilor pulmonare cauzate de poluarea aerului.”

Vă recomandăm să mai citiți și:

Peste jumătate dintre pacienții care au murit de cancer bronhopulmonar provin din localități cu poluare

Poluarea aerului, asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boli autoimune

Poluarea invizibilă de la țară. Ar putea fi la fel de toxică precum smogul din orașe

Poluarea chimică a depășit limita sigură pentru umanitate, avertizează oamenii de știință

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai