Ce se întâmplă în corpul tău atunci când îți este foame?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Probabil că ați experimentat un sentiment de furie atunci când vă este foame. Senzația că stomacul este pe cale să se mănânce singur, creierul pare a fi în ceață, iar corpul se simte secătuit. Acestea sunt doar câteva dintre stările prin care trecem atunci când ne este foame.

Nu numai că senzația de foame este extrem de inconfortabilă, dar poate duce, de asemenea, la creșterea poftei de mâncare, existând pericolul de a face alegeri alimentare nu tocmai optime.

1. Stomacul îi „strigă” creierului să mănânce

Ce se întâmplă atunci când nu primești mâncare? Atunci când stomacul este gol, el eliberează grelina, hormonul foamei.

Acesta este produs în intestin ca răspuns la programul standard de mese – precum și la simpla vedere sau miros de mâncare – și este conceput pentru a semnala creierului că organismul are nevoie de mai multă energie sau de hrană.

Atunci când grelina ajunge la creier, aceasta atinge zonele care controlează procesele automate ale corpului, metabolismul și centrul de recompensă.

2. Nivelul de dopamină scade

Rolul grelinei în controlul centrului de recompensă din creier este destul de puternic și, după cum se pare, ar putea fi unul dintre factorii care contribuie la starea de slăbiciune.

Potrivit unui studiu din revista Neuropharmacology, atunci când cercetătorii au stimulat șoarecii cu grelină sistemică, dar nu le-au oferit de fapt mâncare pentru a se înfrupta din ea, nivelurile de dopamină din creier nu au rămas la fel, ci chiar au scăzut, scrie EatThis.

Dopamina este un neurotransmițător care ajută la îmbunătățirea funcției mintale și a concentrării. Mai mult, acest neurotransmițător este, de asemenea, însărcinat cu menținerea emoțiilor sub control, așa că un nivel scăzut de dopamină poate însemna mai puțin control asupra furiei.

3. Consumăm prea puține „alimente pentru creier“

După ce mâncăm, corpul nostru digeră alimentele în părțile sale de bază: proteinele în aminoacizi, grăsimile în acizi grași și carbohidrații în glucoză. Glucoza este principala unitate de energie a organismului nostru (urmată de acizii grași sau lipidele).

Pe măsură ce organismul digeră glucoza, aceasta intră în fluxul sanguin pentru a contribui la alimentarea organelor și țesuturilor noastre. După aproximativ 6 ore, nivelul de glucoză din sânge devine prea scăzut pentru a furniza energie adecvată.

În timp ce alte organe pot utiliza diferiți nutrienți pentru a continua să funcționeze, creierul depinde în mod critic de glucoză. De fapt, 25 la sută din energia pe care o obținem din alimente este folosită numai pentru creier. Așadar, atunci când zahărul din fluxul sanguin scade, la fel se întâmplă și cu puterea creierului.

4. Nivelul hormonilor de stres crește

Dacă nivelul de glucoză din sânge scade suficient de mult, creierul va percepe acest lucru ca pe o situație care pune viața în pericol. La rândul său, creierul instruiește mai multe organe să sintetizeze și să elibereze hormoni care cresc cantitatea de glucoză din fluxul sanguin.

Acest efect, numit răspuns de contrareglare a glucozei, determină organismul să crească producția de hormoni care pot semnala direct transformarea glicogenului stocat în glucoză, dar și hormonii de stres adrenalină și cortizol.

Acești hormoni ai stresului sunt eliberați în tot felul de situații stresante, nu doar în timpul stresului provocat de nivelul scăzut al glicemiei.

5. Nu mâncăm corect în general

Corpul nostru, ca și mașinile, are nevoie de combustibilul adecvat pentru a supraviețui și a funcționa eficient. Atunci când introducem în corpul nostru tipuri greșite de combustibili, cum ar fi alimentele foarte procesate, zaharurile și carbohidrații rafinați, nu îi oferim corpului nostru nutrienții adecvați de care are nevoie pentru a funcționa corect.

În momentul în care digestia se oprește, corpul trece printr-o perioadă de „curățare” în care țesuturile eliberează substanțele toxice în circulație pentru a fi eliminate. Fără antioxidanți care luptă împotriva radicalilor liberi pentru a le elimina, celulele trebuie să stocheze aceste produse toxice care se acumulează în organism.

Un studiu publicat în Nutrition Journal a constatat că persoanele care au urmat o dietă săracă în nutrienți au fost mai predispuse să se simtă flămânde după masă și, de asemenea, au fost mai irascibile atunci când le era foame, spre deosebire de cele care au urmat o dietă bogată în nutrienți. Cercetătorii au speculat că organismul poate deveni dependent de acești metaboliți toxici, astfel încât atunci când unii oameni se simt slabi, cu dureri de cap, obosiți sau plictisiți după o masă, ar putea confunda acest lucru cu foamea, dar ceea ce ar putea experimenta de fapt sunt simptomele de sevraj.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Fericirea este o salată. Legătura puternică dintre mâncare și modul în care ne simțim

Ce sunt aromele artificiale și de ce sunt incluse în mâncarea noastră?

Cum ar putea schimba tehnologia modul în care interacționăm cu mâncarea?

„Ești ceea ce mănânci”. Cum ne influențează mâncarea personalitatea?