Ce efecte poate avea somnul de slabă calitate?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Somnul de slabă calitate, fie că este prea mult sau prea puțin, somnolența în timpul zilei și sforăitul, pot fi legate de un risc crescut de a dezvolta pierderea ireversibilă a vederii (glaucom).

Aceste descoperiri au fost făcute în urma unui studiu amplu pe Biobankul din Marea Britanie, publicat în jurnalul BMJ Open.

• Test de cultură generală. Ce este o secundă bisectă?
• Avertisment: Criza climatică ar trebui declarată urgență globală de sănătate publică

Descoperirile subliniază necesitatea terapiei de somn la persoanele cu risc crescut de boală, precum și a controalelor oculare în rândul celor cu tulburări cronice de somn pentru a verifica semnele precoce de glaucom, concluzionează cercetătorii.

Ce este glaucomul?

Glaucomul este o cauză principală de orbire și va afecta probabil aproximativ 112 milioane de oameni din întreaga lume până în 2040, scrie Medical Xpress.

Caracterizat prin pierderea progresivă a celulelor sensibile la lumină din ochi și afectarea nervului optic, cauzele și factorii contributivi ai acestuia sunt încă puțin înțeleși. Dar dacă nu este tratat, glaucomul poate evolua spre orbire ireversibilă.

Deși screeningul populației ar putea să nu fie rentabil, screeningul direcționat al grupurilor cu risc ridicat ar putea fi benefic, sugerează cercetătorii. Iar cercetările publicate anterior sugerează că somnul de slabă calitate poate fi un factor de risc important.

Cum a fost studiat somnul de slabă calitate?

Pentru a explora aceste probleme în continuare, cercetătorii și-au propus să evalueze riscul de glaucom în rândul persoanelor cu diferite comportamente de somn: insomnie; somn prea mult sau prea puțin; cronotipuri de noapte sau de dimineață; somnolență în timpul zilei; și sforăit.

Oamenii de știință au folosit 409.053 de participanți la Biobank din Marea Britanie, toți având vârste cuprinse între 40 și 69 de ani în perioada 2006-2010, când au fost recrutați, și care au oferit detalii despre comportamentul lor de somn.

Durata somnului de 7 până la mai puțin de 9 ore pe zi a fost definită ca fiind cea normală. Cronotipul a fost definit în funcție de momentul în care persoana se descria mai activă, dimineața sau noaptea.

Severitatea insomniei (dificultatea de a adormi noaptea sau trezirea frecventă) a fost clasificată ca niciodată/uneori sau de obicei, în timp ce somnolența subiectivă din timpul zilei a fost împărțită în niciodată/rar, uneori sau frecventă.

Informațiile de bază despre factorii potențial influenți au fost preluate din chestionarele completate la recrutare: vârsta (media a fost de 57), sex, rasă/etnie, nivel educațional, stil de viață, greutate (IMC) și nivelul de privare de somn din zona în care locuia respondentul.

Fișele medicale și datele de înregistrare a deceselor au fost utilizate pentru a urmări starea de sănătate și supraviețuirea tuturor participanților până la un prim diagnostic de glaucom (internare la spital), deces, emigrare sau sfârșitul perioadei de monitorizare (31 martie 2021), în funcție de care dintre aceste situații a apărut mai întâi.

Ce au descoperit cercetătorii?

Pe o perioadă medie de monitorizare de puțin peste 10,5 ani, au fost identificate 8.690 de cazuri de glaucom.

Cei cu glaucom aveau tendința de a fi mai în vârstă și aveau mai multe șanse să fie bărbați, fumători cronici și să aibă hipertensiune arterială sau diabet decât cei care nu au fost diagnosticați cu boala.

Cu excepția cronotipului, celelalte patru modele/comportamente de somn au fost toate asociate cu grade diferite de risc crescut de glaucom.

Durata prea scurtă sau prea lungă de somn a fost asociată cu un risc crescut cu 8%; insomnia cu 12%; sforăitul cu 4%; și somnolența frecventă în timpul zilei cu 20%.

În comparație cu cei cu un model de somn sănătos, cei care sforăie și cei care au experimentat somnolență în timpul zilei au avut cu 10% mai multe șanse de a avea glaucom, în timp ce insomniacii și cei cu un model de somn prea scurt/prea lung au avut cu 13% mai multe șanse de a dezvolta boala.

Rezultatele au fost similare atunci când au fost clasificate după diferite tipuri de glaucom.

Somnul de slabă calitate ar putea provoca apariția glaucomului, dar este valabil și opusul

Acesta este un studiu observațional și, ca atare, nu poate stabili cauza. Studiul s-a bazat mai degrabă pe auto-raportare decât pe măsurarea obiectivă și a reflectat doar un moment în timp, recunosc cercetătorii. Glaucomul ar putea influența el modelele de somn, mai degrabă decât invers, adaugă ei.

Dar există explicații biologice potențial plauzibile pentru asocierile găsite între somnul de slabă calitate și glaucom, spun cercetătorii.

Presiunea internă a ochiului, un factor cheie în dezvoltarea glaucomului, crește atunci când o persoană stă întinsă și atunci când hormonii de somn nu funcționează corespunzător, așa cum se întâmplă în cazul insomniei, explică cercetătorii.

Alte tulburări de sănătate care pot duce la apariția glaucomului

Depresia și anxietatea, care merg adesea mână în mână cu insomnia, pot crește și ele presiunea oculară internă, posibil din cauza producției dereglate de cortizol, sugerează ei.

În mod similar, episoadele repetitive sau prelungite de niveluri scăzute de oxigen celular, cauzate de apneea în somn (oprirea bruscă a respirației în timpul somnului), ar putea provoca leziuni directe ale nervului optic, se sugerează.

„Deoarece comportamentele de somn sunt modificabile, aceste descoperiri subliniază necesitatea intervenției în tiparele de somn pentru persoanele cu risc crescut de glaucom și un potențial screening oftalmologic în rândul persoanelor cu probleme cronice de somn pentru a ajuta la prevenirea glaucomului”, concluzionează cercetătorii.

Vă recomandăm să citiți și:

Orele de muzică au fost asociate cu note mai mari la matematică, dar doar în anumite școli

Unele bacterii intestinale ar putea provoca artrită reumatoidă

Un tip de epilepsie ar fi pornit dintr-o mutație de la o singură persoană, în urmă cu 800 de ani

La ce vârstă trebuie să renunți la fumat pentru a evita riscul crescut de moarte?