Home » Natură » Cum putem salva albinele? Cercetătorii, îngrijorați de „apocalipsa insectelor”

Cum putem salva albinele? Cercetătorii, îngrijorați de „apocalipsa insectelor”

Publicat: 11.11.2022

Albinele pot trăi mai mult dacă oamenii au mai multă grijă de plante, potrivit unui nou studiu publicat în revista Ecology. Cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts (UMass) Amherst folosesc vopsea fluorescentă, pipete, corturi, pensete și foarfece ca să urmărească conexiunea în trei direcții dintre plante, agenți patogeni și albine.

Noi cercetări publicate în revista Ecology arată în mod concludent că anumite trăsături fizice ale florilor afectează sănătatea bondarilor prin transmiterea unui agent patogen dăunător numit Crithidia bombi. În special, cercetarea realizată de oamenii de știință de la UMass Amherst arată că lungimea corolei unei flori sau petalele acesteia afectează modul în care acest agent patogen este transferat de la o albină la alta.

Acest fapt înseamnă, potrivit cercetătorilor, că anumite excremente provenind de la albine rămân în interiorul florii și în calea următoarelor albine, aflate în căutarea nectarului.

Oamenii de știință avertizează asupra „apocalipsei insectelor”

Oamenii de știință au tras recent alarma cu privire la „apocalipsa insectelor” sau moartea masivă a gândacilor din lume. Conform unor estimări, în ultimii 50 de ani a avut loc o scădere cu 75% a insectelor la nivel mondial. Printre numeroasele implicații ecologice ale acestei „apocalipse” se numără dispariția speciilor polenizatoare, dintre care unii oameni de știință estimează că au murit cu 90% în SUA, în ultimii 20 de ani.

Deși există multe motive care explică dispariția insectelor, inclusiv pierderea habitatului sau utilizarea pesticidelor, o cauză este, de asemenea, devastarea provocată de agenții patogeni. Pentru bondari, un parazit numit Crithidia bombi, transmis adesea prin excrementele albinelor, a fost un dezastru larg răspândit.

Plantarea grădinilor polenizatoare, o soluție pentru salvarea albinelor?

O încercare populară de salvare a albinelor a fost plantarea grădinilor polenizatoare.

„Încercăm să adunăm informații despre modul în care trăsăturile florilor influențează sănătatea polenizatorilor, astfel încât să putem gândi dincolo de informațiile particulare ale speciilor. În acest fel, am putea fi capabili să generalizăm între specii care au trăsături similare și astfel să ajutăm la luarea deciziilor privitoare la plantare”, a afirmat Jenny Van Wyk, cercetător postdoctoral în biologie la Universitatea din Massachusetts Amherst, SUA și autorul principal al lucrării, potrivit EurekAlert.

Pentru a ajunge la această concluzie, Van Wyk și colegii ei au recrutat mai mulți studenți ai UMass Amherst pentru a planta petice de flori sălbatice native, care erau închise în corturi, iar în interior le-au dat drumul mai multor bondari.

Ce rol joacă nectarul în sănătatea albinelor?

De asemenea, cercetătorii au testat dacă distribuția și cantitatea nectarului au jucat un rol în sănătatea albinelor. Echipa a făcut acest lucru prin introducerea unei pipete mici umplute cu nectar în mai mult de 6.500 de flori, stropind mai mult din substanța dulce, pentru a vedea dacă nectarul de pe floare a jucat sau nu un rol determinant.

Pentru a urmări ce păsări au aterizat, Van Wyk și colegii ei au hrănit albinele cu vopsea fluorescentă. Folosind o lumină neagră, ei au localizat excrementele pentru a găsi locul în care a fost depozitat agentul patogen.

După toate acestea, echipa a constatat că transmiterea agentului patogen a fost redusă atunci când buzele corolei au fost tăiate, atunci când nectarul a fost distribuit uniform într-un grup de flori sau atunci când florile au fost plantate mai departe.

Vă mai recomandăm și:

De ce mor albinele atunci când ne înțeapă, dar viespile nu?

Câte albine încap într-un aparat cu raze X? Un studiu inedit oferă răspunsul

Pesticidele distrug creierul albinelor până când acestea nu se mai pot deplasa în linie dreaptă

Albinele ar avea nevoie de multiple generații pentru a-și reveni de la o singură expunere la insecticide

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Un medicament pentru persoanele cu vitiligo a avut rezultate promițătoare într-un studiu clinic
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Vladimir Putin acuză Ucraina că a deschis „Cutia Pandorei”
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Balenele cu cocoașă din largul coastei New York-ului, în pericol din cauza navelor
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Lumea se apropie cu pași repezi de războiul pentru resursele de apă
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
Un fenomen ascuns la interiorul atomilor ar putea explica misterioasele raze gamma
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O erupție solară tocmai a scos la iveală un punct vulnerabil în previziunile privind vremea spațială
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
O descoperire extrem de rară: Fosila unei creaturi marine, de 450 de milioane de ani, ascunde țesuturi încă moi
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu
Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe
Arborii antici ne avertizează când ar putea avea loc următoarea furtună solară de proporții uriașe
Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane
Premieră absolută pentru arheologie: Un puț etrusc dezvăluie un ritual bizar cu rămășițe umane
Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare
Muzica stimulează o activitate cerebrală uimitoare, dezvăluie o nouă cercetare
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?
De ce femeile sunt diagnosticate mai frecvent decât bărbații cu boli autoimune?
Oamenii de știință au construit mini-creieri care „simt” trecerea timpului
Oamenii de știință au construit mini-creieri care „simt” trecerea timpului
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
Primul caz din lume în care sindromul „Alice în Țara Minunilor” a fost declanșat de un adenovirus
Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen
Acești crocodilienii uriași dominau lanțul trofic în America de Sud din Miocen
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
Astronomii au descoperit un „mega-Pământ” de 23 de ori mai greu decât planeta noastră
A murit Marcos Rodríguez Pantoja, spaniolul care a trăit cu lupii mai bine de 12 ani
A murit Marcos Rodríguez Pantoja, spaniolul care a trăit cu lupii mai bine de 12 ani
Cercetătorii au identificat neuronii care controlează nevoia de somn
Cercetătorii au identificat neuronii care controlează nevoia de somn