Home » Natură » Cercetătorii prezic că vom avea parte de mai multe curcubeie

Cercetătorii prezic că vom avea parte de mai multe curcubeie

Publicat: 09.11.2022

Una dintre cele mai neobișnuite consecințe ale schimbărilor climatice extreme ar putea însemna că vom avea parte de mai multe curcubeie pe tot globul până în 2100, cu până la 5%.

Cercetătorii din spatele unui nou studiu care modelează efectele mai puțin evidente ale schimbărilor climatice măsoară această creștere în termeni de zile din an cu condiții potrivite pentru observarea a cel puțin un curcubeu.

Folosind imagini de la utilizatori, date climatice globale și un model computerizat, oamenii de știință au descoperit că aproximativ 21-34% din suprafețele terestre vor vedea mai puține zile cu curcubeie, iar 66-79% vor avea mai multe curcubeie pe măsură ce planeta se încălzește.

Este bine că putem vedea mai multe curcubeie?

În timp ce mai multe observări de curcubeie ar putea să nu aducă prea multă consolare în fața secetei la scară largă și a inundațiilor, echipa de cercetare vrea să vadă cum schimbări mai puțin tangibile, precum aceasta, sunt luate în considerare în predicțiile privind schimbările climatice pentru a evidenția cât de mult s-ar putea schimba lumea noastră naturală.

„Trăind în Hawaii, m-am simțit recunoscător pentru faptul că curcubeiele uimitoare și efemere făceau parte din viața mea de zi cu zi. M-am întrebat cum ar putea afecta schimbările climatice astfel de oportunități de vizionare a curcubeului”, spune cercetătoarea Kimberly Carlson, care este acum la Universitatea din New York, SUA.

Prognozele au fost făcute prin studierea a zeci de mii de fotografii cu curcubeie disponibile public pe site-ul de partajare a fotografiilor Flickr. Dacă locația a fost înregistrată, aceste imagini au fost comparate cu hărți de precipitații, cu acoperirea norilor și cu unghiul Soarelui, scrie Science Alert.

Apoi, echipa a folosit aceste date din lumea reală pentru a antrena un model care să prezică schimbările climatului global în următorii ani. Cercetătorii au descoperit că zonele cu populații mai mici, de la altitudini mai mari și situate la latitudini mai mari, cum ar fi Podișul Tibetan, vor beneficia cel mai mult de creșterea generală a zilelor cu curcubeie.

Unde pot fi văzute curcubeie cel mai des?

Dacă vrei să fii în cele mai bune locuri pentru a observa curcubeiele în următorii ani, insulele sunt locul unde trebuie să mergi. În special, insulele precum Hawai’i vor continua să aibă parte de multe astfel de fenomene datorită topografiei.

„Acest lucru se datorează faptului că terenul insulei ridică aerul în timpul brizelor maritime zilnice, producând averse localizate înconjurate de cer senin care lasă Soarele să intre pentru a produce curcubeie maiestuoase”, spune Steven Businger, cercetătorul al atmosferei, de la University of Hawai’i at Mānoa.

Cercetătorii nu au intrat prea mult în profunzime în ceea ce privește discutarea modului în care astfel de schimbări în frecvența curcubeielor ne pot afecta atitudinile sau starea de bine, dar au vorbit despre istoria lungă comună pe care o avem cu curcubeiele, care au infuzat cultura umană în întreaga lume, extinzându-se până în timpuri străvechi.

Și merită să luăm în considerare legătura pe care fenomene precum curcubeiele (dar și mirajele și aurorele) o stabilesc între omenire și natură. O parte a provocării abordării cu succes a crizei climatice constă în a-i face pe oameni să le pese suficient de mediul înconjurător pentru a dori să-l protejeze.

Cine nu va mai vedea curcubeie?

Zonele foarte populate și probabil cu smog, împreună cu zonele care se estimează că vor avea mai multe zile uscate și mai puține precipitații generale, vor avea mai puține curcubeie.

Echipa din spatele noului studiu vrea să se concentreze mai mult asupra părților Pământului care nu pot fi atinse sau cuantificate cu ușurință și care ne-ar putea afecta starea de bine și sentimentul de conexiune în moduri mai subtile.

„Schimbările climatice vor genera schimbări generale în toate aspectele experienței umane pe Pământ. Schimbările în părțile intangibile ale mediului nostru, cum ar fi sunetul și lumina, fac parte din aceste schimbări și merită mai multă atenție din partea cercetătorilor”, spune Carlson.

Cercetarea a fost publicată în Global Environment Change.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Câte culori are curcubeul?

O nouă lege a naturii! Șoarecii cresc mai mari pe partea mai ploioasă a munților

Reintroducerea bizonilor crește diversitatea plantelor și rezistența la secetă, arată un studiu

O nouă știință dezvăluie relațiile om-natură din trecut. Cum ne ajută în lupta cu schimbările climatice?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
Un obicei zilnic comun contribuie decisiv la riscul de cancer, avertizează oncologii
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
România este campioană absolută la cazurile de rujeolă din Europa
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari