Un nou studiu arată că jocurile VR ar putea trata ADHD

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au folosit jocuri de realitate virtuală (VR) pentru a diagnostica tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) prin diferențe în mișcările ochilor, potrivit unui comunicat de presă publicat de Universitatea Aalto din Finlanda. Această metodă poate fi utilizată ca o bază pentru tratamentul pentru ADHD, cu modificări minore, pentru a evalua alte afecțiuni precum autismul. 

O echipă de cercetători de la Universitatea Aalto, Universitatea din Helsinki, și Universitatea Ko Akademi au creat un joc VR numit EPELI. Jocul este conceput astfel încât să detecteze simptomele ADHD la copii, prin simularea unor evenimente reale. Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

În continuare, echipa a examinat mișcările ochilor copiilor în două jocuri VR și au folosit învățarea automată ca să caute anomalii la copiii cu ADHD. Tinerii au jucat EPELI, jocul dezvoltat anterior, și un al doilea joc numit „Shot the Target”, în care jucătorul este îndrumat să localizeze anume obiecte din jur și să le „împuște” uitându-se la ele, potrivit Interesting Engineering.

Jocurile VR, o alternativă pentru testele neuropsihologice standard

La studiu au participat 73 de copii, dintre care 37 au fost diagnosticați cu ADHD, în timp ce 36 au fost incluși în grupul de control.

„Am urmărit mișcările naturale ale ochilor copiilor în timp ce aceștia efectuau diferite sarcini într-un joc de realitate virtuală, iar acest lucru s-a dovedit a fi o modalitate eficientă de a detecta simptomele ADHD. Privirea copiilor cu ADHD s-a oprit mai mult timp asupra diferitelor obiecte din mediul înconjurător, iar privirea lor a sărit mai repede și mai des dintr-un loc în altul. Acest lucru ar putea indica o întârziere în dezvoltarea sistemului vizual și o procesare mai slabă a informațiilor decât la ceilalți copii”, spune Liya Merzon, cercetător doctorand la Universitatea Aalto.

Unul dintre avantajele noii metode este acela că micuții o găsesc mult mai interesantă decât testele neuropsihologice, potrivit lui Juha Salmitaival, cercetător al Academiei de la Aalto.

Aplicațiile sale ar putea merge dincolo de evaluarea simptomelor

„Jocul aduce o listă de cerințe care simulează viața de zi cu zi, cum ar fi spălatul dinților sau mâncatul unei banane. Jucătorul trebuie să își amintească sarcinile, în ciuda distragerilor din mediul înconjurător, cum ar fi televizorul pornit. Jocul măsoară totul: cât de mult face copilul clic pe comenzi și cât de eficient îndeplinește sarcinile. Eficiența se corelează cu funcționarea de zi cu zi, în timp ce copiii cu ADHD au adesea dificultăți”, spune Topi Siro, dezvoltatorul EPELI.

Cercetătorii speră că jocurile VR vor avea implicații terapeutice mai mari. Acestea ar putea fi utilizate pentru a ajuta la reabilitarea ADHD, pe lângă evaluarea simptomelor.

„Vrem să dezvoltăm o terapie digitală bazată pe jocuri, care să îi ajute pe copiii cu ADHD să fie entuziasmați să facă lucruri pe care altfel nu le-ar face. Există deja un joc aprobat pentru reabilitarea ADHD în SUA”, afirmă Salmitaival.

Unele modificări ar putea permite ca această tehnică să fie utilizată pentru examinarea problemelor de limbaj, a traumelor cerebrale, ADHD la adulți, a simptomelor paraliziei cerebrale și chiar a deteriorării memoriei legate de îmbătrânire.

Vă mai recomandăm și: 

Există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor

Terapia bazată pe jocuri video ajută pacienții cu accident vascular cerebral

ADHD, tulburarea de care suferă tot mai mulţi adulţi, nu numai copiii

Declinul memoriei ar putea fi încetinit cu ceai și vin