Cele mai bogate morminte din regiunea mediteraneană aparțin elitei din Epoca Bronzului

Sute de artefacte antice, incluzând benzi de aur pur, au fost dezgropate din morminte din Mediterana, de pe insula Cipru. Acestea i-au aparținut elitei din Epoca Bronzului.

Aceste morminte din regiunea mediteraneană arată marea bogăție a oamenilor care au trăit acolo, bogăție dobândită datorită comerțului cu cupru, un metal crucial la acea vreme, care era folosit pentru a face bronz.

• Mitul medieval care ascunde una dintre cele mai profunde teorii despre sufletul uman
• Legendele uitate care au modelat miturile arturiene: Iosif din Arimateea și primii Vânători ai Graalului

Multe dintre artefacte sunt importate în Cipru din alte culturi majore din regiune, inclusiv de la minoicii din Creta, de la micenienii din Grecia și de la egiptenii antici.

Arheologul Peter Fischer, profesor emerit la Universitatea din Göteborg (Suedia), a declarat că obiectele importate au confirmat amploarea comerțului mediteranean în timpul Epocii Bronzului târzie, între aproximativ 1640 î.Hr. și 1050 î.Hr.

Cele mai bogate morminte din regiunea mediteraneană

„Numeroasele descoperiri de aur, cel mai probabil importat din Egipt, dar care prezintă în principal motive minoice, demonstrează că egiptenii au primit cupru în schimb”, a spus el pentru Live Science.

Arheologii au găsit și obiecte de zi cu zi, cum ar fi oase de biban de Nil. „Au venit fie cu nave egiptene, fie cu echipaje cipriote care s-au întors, demonstrând comerțul intens dintre aceste culturi”, a spus Fischer.

Fischer și colegii săi au excavat un emporium comercial din Epoca Bronzului la Hala Sultan Tekke, pe coasta de sud a Ciprului, începând cu 2010; ei au descoperit mormintele elitei la începutul acestui an.

Cele două morminte au fost umplute cu peste 500 de artefacte, inclusiv ceramică din Creta, Grecia și Sardinia; ornamente din chihlimbar din Marea Baltică; pietre prețioase precum lazurit albastru din Afganistan și cornalină roșie din India; oglinzi de bronz; și pumnale, cuțite și vârfuri de lance.

Mai multe obiecte au fost realizate din fildeș și dintr-o ceramică glazurată distinctă numită faianță, care fusese adusă acolo din Egiptul antic, potrivit unui comunicat al Universității din Göteborg. Printre cele mai remarcabile artefacte se numără diademe de aur, care sunt în relief, având imagini cu tauri, gazele, lei și flori.

Deși par a fi în stil minoic, diademele au fost probabil realizate în Egipt în timpul dinastiei a XVIII-a, între aproximativ 1550 î.Hr. și 1295 î.Hr. și poate pe vremea faraonului Akhenaton și Nefertiti, conform comunicatului.

Ce factori au condus la acumularea unei asemenea averi?

Fischer a spus că bogăția elitelor insulei se bazează pe controlul asupra minelor de cupru din Munții Troodos, din vestul Ciprului. Cuprul formează un aliaj cu staniul, rezultând bronz, așa că era la mare căutare.

Mormintele „se numără printre cele mai bogate găsite vreodată în regiunea mediteraneană”, a spus Fischer.

„Artefactele prețioase ale mormintelor indică faptul că ocupanții lor au condus orașul, care a fost un centru pentru comerțul cu cupru în perioada cuprinsă între 1500 și 1300 î.Hr. La acea vreme, „Cipru era un ‘creuzet’ al culturilor, cel mai probabil dominând comerțul din estul Mediteranei”, a spus el.

Cercetătorii au descoperit aceste morminte din Mediterana chiar în afara vastului oraș antic de la Hala Sultan Tekke folosind magnetometre, care măsoară câmpul geomagnetic pentru a dezvălui locurile în care pământul a fost perturbat în trecut.

Fiecare mormânt avea mai multe camere legate la suprafață printr-un pasaj îngust; și conțineau rămășițele mai multor persoane, inclusiv cele ale unei femei îngropate lângă un copil de 1 an.

Cui îi aparțin mormintele?

Este posibil ca mormintele să fi fost regale, dar se știu puține lucruri despre forma de guvernare a Ciprului la acea vreme, a spus Fischer. „Mormintele sunt, evident, morminte de familie… menținând familia unită în viața de apoi”, spune arheologul.

Fischer a spus că cercetătorii vor folosi analiza ADN-ului în încercarea de a determina modul în care erau înrudiți oamenii îngropați în morminte, în timp ce analiza proporțiilor diferiților izotopi (forme nucleare) de stronțiu din oase ar putea face lumină asupra originilor lor geografice.

„Avem rezultate preliminare care confirmă multiculturalitatea locuitorilor din Hala Sultan Tekke”, a spus Fischer.

Vă recomandăm să citiți și:

Rămășițe umane, găsite într-o necropolă necunoscută, oferă noi indicii despre Moartea Neagră

Arheologii ar fi găsit o așezare legendară a vikingilor

A fost deslușită compoziția unui parfum roman vechi de peste 2.000 de ani

„Cele mai mari și mai complete” ateliere de mumificare, descoperite de arheologi la Saqqara