Cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de a crea viață artificială în laborator

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O teorie controversată susține că viața a început atunci când ARN-ul a început spontan să se auto-copieze, iar acum cercetătorii afirmă că au recreat parțial acel proces într-un laborator. Ar putea să fie aceasta viață artificială?

În interviuri acordate pentru Washington Post (WaPo), oamenii de știință spun că au creat o moleculă de ARN care a făcut copii ale altor tipuri de ARN, ceea ce îi apropie tot mai mult pe experți de crearea condițiilor pentru viața timpurie pe Pământ într-un laborator.

Oamenii de știință de la Institutul Salk pentru Studii Biologice (SUA) au lucrat pe baza teoriei conform căreia, înainte să existe ADN sau proteine, ARN-ul a existat ca ingredient inițial în așa-numita „supă primordială”.

Au reușit cercetătorii să creeze viață artificială?

În cadrul cercetărilor lor, conform WaPo, aceștia au creat o moleculă de ARN realizată în laborator care a copiat cu precizie alte molecule și a rezultat într-o enzimă funcțională. Acum, odată ce institutul a realizat acest pas, este pregătit să studieze etapele evoluționiste timpurii ale vieții în moduri fără precedent.

Gerald Joyce, președintele Salk, care a fost coaturo al unui nou studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, a declarat pentru WaPo că, deși molecula realizată în laborator de către cercetători încă nu se auto-copiază, cea pe care au creat-o reprezintă un pas uriaș către a crea viață artificială în laborator.

Dacă ARN-ul creat este capabil să se auto-copieze, a spus președintele Salk, „atunci ar fi viu”.

„Aceasta este calea prin care viața poate să apară într-un laborator sau, în principiu, oriunde în Univers”, a mai spus Joyce, citat de Futurism.

Cum funcționează procesul?

După cum explică WaPo, ARN-ul trebuie să facă copii extrem de asemănătoare cu originalul pentru ca evoluția darwiniană să aibă loc. Dacă ceva merge greșit, lucrurile încep să se deterioreze rapid și, la fel cum se întâmplă cu un fotocopiator vechi și defect, fiecare copie ulterioară devine mai neclară până când nu mai este clar care a fost materialul sursă original.

„Dacă rata de eroare este prea mare, nu poți menține informația genetică. Pur și simplu, explodează”, a explicat președintele Salk.

Cu toate acestea, copierea exactă a ARN-ului nu funcționează și pentru că nu oferă tipurile de mutații care favorizează creșterea. Pentru a obține exact cantitatea corectă de deviație, Joyce și echipa sa au creat un ARN care face copii ale a ceea ce se numește „ARN de tip ciocan”, care taie moleculele. Atunci când molecula copiatoare face ceea ce trebuie pe ARN-ul de tip ciocan, fiecare nouă generație, conform WaPo, a putut de asemenea să taie, iar fiecare generație ulterioară devine și mai bună la copiere.

Acest prag nou, după cum îl descrie profesorul de științe farmaceutice John Chaput, de la University of California at Irvine (SUA), este „monumental”.

„La început, am privit totul ca pe ceva uimitor. Este foarte interesant”, a spus Chaput, care nu a fost implicat în cercetare.

Aceasta este o cercetare fascinantă, deși dacă Salk sau colaboratorii reușesc să creeze viață artificială în laborator, acest lucru cu siguranță va ridica întrebări etice noi și urgente despre formele de viață sintetice.

Vă recomandăm să citiți și:

O lege a fizicii veche de 200 de ani are o excepție uimitoare

Cristalul bizar în care electronii nu se pot mișca

Luna ar fi fost deja colonizată în urmă cu cinci ani

În sfârșit, știm cum ar fi apărut primele celule de pe Pământ!