„Poarta către lumea de dincolo” din Siberia se deschide din ce în ce mai mult

O gaură uriașă despică pământul în Siberia, iar fotografiile din spațiu arată că se extinde rapid. A început ca „o așchie”, abia vizibilă în imaginile satelitare declasificate din anii 1960. Acum este o prăpastie cu stânci abrupte, vizibilă clar din spațiu.

Groapa și-a triplat dimensiunea între 1991 și 2018, potrivit US Geological Survey. Craterul Batagay, denumit uneori Batagaika sau „Poarta către iad”, este reprezentativ pentru o problemă mult mai mare, adesea invizibilă, care afectează întreaga planetă.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

Arctica se încălzește mai repede decât restul Pământului, iar acest lucru duce la dezghețarea rapidă a permafrostului, care este un strat gros de sol înghețat permanent – cel puțin, așa era înainte.

Craterul Batagay nu este de fapt un crater. Este cea mai mare „prăbușire retrogradă de dezgheț” din lume, adică o groapă care se formează atunci când dezghețul permafrostului face ca solul să cedeze, creând o alunecare de teren pe măsură ce pământul de la margini se prăbușește în groapă.

Există mii de prăbușiri de dezgheț în Arctica. Dar mărimea „craterului” Batagay i-a adus titlul de megaslump. Este numit după orașul Batagay din apropiere.

„Permafrostul nu este, să spunem, cel mai fotogenic subiect”, a declarat Roger Michaelides, geofizician la Universitatea Washington din St. Louis, pentru Business Insider. „Vorbim mai ales despre pământ înghețat din subteran, pe care, prin definiție, de multe ori nu îl poți vedea decât dacă a fost expus cumva, ca în acest megaslump.”

Batagay ar putea ajuta la decodarea viitorului planetei noastre

Acest lucru face ca groapa Batagay să fie un fel de celebritate a permafrostului și un prevestitor a ceea ce ne așteaptă.

Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, toate plantele și animalele moarte care au fost înghețate în el timp de secole încep să se descompună, emițând dioxid de carbon și metan în atmosferă. Acestea sunt gaze puternice de captare a căldurii, care fac ca temperaturile globale să crească și mai mult, declanșând o dezghețare și mai rapidă a permafrostului.

Acest cerc vicios ar putea avea efecte dezastruoase. Permafrostul acoperă 15% din terenurile din emisfera nordică. În total, acesta conține de două ori mai mult carbon decât atmosfera.

Un studiu a estimat că dezghețul permafrostului ar putea emite la fel de multe gaze care încălzesc planeta ca o mare națiune industrializată până în 2100, în cazul în care industriile și țările nu își controlează agresiv propriile emisii în prezent.

Dezghețul permafrostului ar putea agrava rapid criza climatică

Pe scurt, dezghețul permafrostului ar putea agrava rapid criza climatică. Dar este încă un proces misterios. Studierea siturilor extreme precum megaslump-ul Batagay poate ajuta oamenii de știință să înțeleagă dezghețul permafrostului și să privească în viitor.

Într-un studiu publicat în revista Geomorphology, cercetătorii au utilizat date din satelit și drone pentru a construi modele 3D ale megaslump-ului și a-i calcula expansiunea în timp.

Ei au constatat că la Batagay s-au cantitățile de gheață și permafrost topite sunt echivalentul a 14 Piramide de la Giza. Volumul craterului crește cu aproximativ un milion de metri cubi în fiecare an.

„Aceste valori sunt cu adevărat impresionante”, a declarat Alexander Kizyakov, autorul principal al studiului și om de știință la Universitatea de Stat Lomonosov din Moscova, pentru BI într-un e-mail.

„Rezultatele noastre demonstrează cât de repede are loc degradarea permafrostului”, a adăugat el, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii au calculat, de asemenea, că megaslump-ul eliberează aproximativ 4.000 până la 5.000 de tone de carbon în fiecare an. Aceasta este aproximativ la fel de mult ca emisiile anuale generate de consumul de energie al 1 700-2 100 de locuințe din SUA.

Vă recomandăm să mai citiți și:

A fost găsit craterul din care s-a desprins „a doua Lună” a Pământului

Un singur asteroid a provocat 2 miliarde de cratere pe Marte, spun cercetătorii

Prăbușirea sondei Luna-25 a Rusiei a creat un nou crater pe Lună

Roverul Perseverance al NASA a surprins imagini cu craterul Belva de pe Marte