Home » Știință » Cercetătorii au proiectat o baterie care funcționează cu deșeuri atomice

Cercetătorii au proiectat o baterie care funcționează cu deșeuri atomice

Publicat: 26.02.2025

Cercetătorii au dezvoltat o baterie care funcționează cu deșeuri atomice. Aceasta este capabilă să convertească energia nucleară în electricitate prin emisie de lumină.

Centralele nucleare, care generează aproximativ 20% din electricitatea produsă în Statele Unite, emit foarte puține gaze cu efect de seră. Totuși, aceste sisteme produc deșeuri radioactive, care pot fi periculoase pentru sănătatea umană și mediu, iar eliminarea lor în siguranță reprezintă o provocare.

Folosind o combinație de cristale scintilatoare (materiale de mare densitate care emit lumină atunci când absorb radiații) și celule solare, echipa condusă de cercetători de la Universitatea de Stat din Ohio (SUA) a demonstrat că radiațiile gamma din mediul înconjurător pot fi colectate pentru a genera suficientă energie electrică pentru a alimenta microelectronice, precum microcipurile.

Pentru a testa această baterie care funcționează cu deșeuri atomice, un prototip de aproximativ 4 centimetri cubi, cercetătorii au utilizat două surse radioactive diferite: cesiu-137 și cobalt-60, printre cei mai importanți produși de fisiune proveniți din combustibilul nuclear uzat. Testele au fost realizate la Laboratorul Reactorului Nuclear al Universității de Stat din Ohio, care sprijină cercetarea academică și colaborările industriale, dar nu produce energie electrică.

Oamenii de știință au creat o baterie care funcționează cu deșeuri atomice

Rezultatele au arătat că, atunci când a fost utilizat cesiu-137, bateria a generat 288 de nanowați. În schimb, cu izotopul mult mai puternic cobalt-60, bateria a produs 1,5 microwați, suficient pentru a activa un senzor de mici dimensiuni, notează Tech Xplore.

Deși majoritatea surselor de energie utilizate pentru locuințe și dispozitive electronice sunt măsurate în kilowați, acest studiu sugerează că, având o sursă de energie adecvată, astfel de dispozitive ar putea fi scalate pentru a atinge nivelul necesar de wați sau chiar mai mult, a explicat Raymond Cao, autor principal al studiului și profesor de inginerie mecanică și aerospațială la Universitatea de Stat din Ohio.

Studiul a fost publicat recent în revista Optical Materials: X.

Unde ar putea fi utile aceste baterii?

Cercetătorii afirmă că aceste baterii ar putea fi utilizate în apropierea zonelor unde sunt produse deșeurile nucleare, cum ar fi în bazinele de depozitare a acestora sau în sistemele nucleare pentru explorarea spațială și subacvatică, nefiind destinate uzului public. Cu toate acestea, deși radiația gamma utilizată în acest proces este de aproximativ o sută de ori mai penetrantă decât o radiografie obișnuită sau o scanare CT, bateria în sine nu conține materiale radioactive, ceea ce o face sigură la atingere.

„Recuperăm ceva considerat deșeu și, prin inovație, încercăm să-l transformăm într-o resursă valoroasă”, a declarat Cao, care este și directorul Laboratorului Reactorului Nuclear al Universității de Stat din Ohio.

Conform studiului, prototipul bateriei ar fi putut beneficia de un surplus de energie datorită compoziției cristalului scintilator utilizat. Cercetătorii au descoperit că forma și dimensiunea cristalelor influențează producția finală de electricitate, un volum mai mare permite absorbția unei cantități mai mari de radiații, convertind astfel mai multă energie în lumină, iar o suprafață extinsă ajută celula solară să genereze mai multă energie electrică.

Această baterie care funcționează cu deșeuri atomice ar putea funcționa pe termen lung, fără să polueze

„Aceste rezultate reprezintă un progres remarcabil în ceea ce privește producția de energie. Acest proces în două etape se află încă în faza preliminară, însă următorul pas este generarea unei puteri mai mari prin scalare”, a afirmat Ibrahim Oksuz, coautor al studiului și cercetător asociat în inginerie mecanică și aerospațială la Universitatea de Stat din Ohio.

Deoarece aceste baterii vor fi utilizate în medii cu niveluri ridicate de radiații, inaccesibile publicului larg, ele ar putea funcționa pe termen lung fără a polua mediul înconjurător. Mai mult, nu ar necesita întreținere frecventă.

Cao a subliniat că extinderea acestei tehnologii ar putea fi costisitoare, cu excepția cazului în care producerea acestor baterii devine fiabilă. Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a evalua durabilitatea și limitările acestora, inclusiv durata lor de funcționare în condiții sigure, a adăugat Oksuz.

„Conceptul de baterie nucleară este extrem de promițător. Există loc pentru îmbunătățiri, dar sunt convins că, în viitor, această tehnologie își va câștiga un loc important atât în producția de energie, cât și în industria senzorilor”, a concluzionat el.

Vă recomandăm să citiți și:

Inteligența Artificială a creat un microcip „extraterestru” pe care cercetătorii nu-l pot înțelege

Vom putea vreodată să folosim motoarele warp, propuse prima oară acum mai bine de 30 de ani?

Cel mai puternic laser cu raze X din lume ar putea rezolva unul dintre marile mistere ale Universului

Un decodor cerebral, bazat pe inteligență artificială, poate traduce gândurile în text

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
Hotelurile din Europa renunță la o practică foarte iubită de turiști
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
De ce ne comportăm diferit noaptea: explicațiile psihologiei și antropologiei
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
O enigma neelucidată: Cum a ajuns Iancu Kalinderu confidentul regelui Carol I și omul cel mai influent din România?
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că ești epuizat emoțional, nu doar obosit
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Semne că telefonul îți afectează concentrarea (chiar și atunci când nu îl folosești)
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme
Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu sunt uniforme
Din culisele negocierilor pentru intrarea României în Primul Război Mondial
Din culisele negocierilor pentru intrarea României în Primul Război Mondial