Prădători esențiali ai oceanelor, rechinii mor într-un ritm alarmant

Un studiu realizat de cercetători de la UC Santa Barbara (SUA) a arătat că mandatele de eliberare a rechinilor capturați nu sunt suficiente pentru a preveni declinul acestor prădători esențiali ai oceanelor.

Publicate în revista Fish & Fisheries, concluziile cercetării subliniază importanța monitorizării populațiilor de rechini și combinarea mai multor strategii pentru gestionarea acestora.

• Ar putea pădurea amazoniană să supraviețuiască unei secete lungi?
• Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada

Unele specii de rechini sunt vizate direct de industria pescuitului, însă peste jumătate dintre rechinii capturați și uciși sunt prinși accidental și apoi aruncați.

Interdicțiile de reținere, impuse de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului, cer pescarilor să elibereze rechinii capturați în loc să îi păstreze. În prezent, 17 specii oceanice de rechini sunt protejate prin astfel de interdicții pentru a reduce capturarea.

„Pentru toate speciile de rechini despre care știm că sunt capturate în pescuit, câți dintre ei sunt deja morți în momentul capturării sau la scurt timp după eliberare?”, a explicat Allie Caughman, doctorand la Bren School of Environmental Science & Management.

Soluții pentru conservarea rechinilor

Autorii au analizat date din peste 150 de lucrări și rapoarte privind mortalitatea rechinilor capturați. Cercetarea a acoperit aproape 150 de specii capturate prin diverse metode de pescuit. Pe baza acestor date, au estimat ratele mortalității pentru încă 341 de specii capturate accidental.

Printre cei mai vulnerabili rechini la moartea post-captură se numără: Rechinii-ciocan și rechinii vulpe, Speciile de dimensiuni mici, Rechinii care trăiesc în ape adânci, Speciile care depind de înotul continuu.

„Mortalitatea a fost surprinzător de mare pentru unele specii, cum ar fi rechinii Smoothhound, variind între 30 și 65%”, a spus coautorul Leonardo Feitosa, doctorand la Bren School. Rechinii de adâncime, cum ar fi rechinii Sleeper, au fost deosebit de afectați din cauza schimbărilor extreme de presiune, scrie EurekAlert.

Modelele de simulare a politicilor au arătat că interdicțiile de reținere pot reduce mortalitatea rechinilor de trei ori, în medie. Însă acest lucru nu este suficient pentru a menține pescuitul la un nivel sustenabil pentru speciile deja supraexploatate, cum ar fi rechinii mako și rechinii de mătase.

Prădători esențiali ai oceanelor

„Interdicțiile de reținere sunt un prim pas benefic în combaterea pescuitului excesiv de rechini„, a explicat Darcy Bradley, coautor al studiului, „dar trebuie completate cu alte strategii.

Băncile de rechini cu rate de reproducere mai rapide, precum rechinii albaștri, rechinii Bonnethead și rechinii înger, ar putea beneficia mai mult de interdicțiile de reținere, deoarece populațiile lor se refac mai rapid.

Pe lângă rechini, 57% dintre peștii cartilaginoși amenințați cu dispariția sunt alte specii, precum pisicile de mare, rațele de mare și chimeridele, a explicat Caughman. Însă lipsa de date despre aceste specii a împiedicat echipa să le includă în studiu.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Tot mai mulți rechini albi cu creierul umflat sunt găsiți eșuați, iar oamenii de știință nu știu de ce

Test de cultură generală. Ce sunt rechinii: pești sau mamifere?

Rechinii din Golful Mexic au învățat „să fure” din plasele de pescuit

Rechinii de pe coasta Floridei se hrănesc cu drogurile aruncate în apă de traficanți