Roverul Perseverance a găsit o „mină de aur” pe Marte: „Este tot ce am sperat și chiar mai mult!”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Roverul Perseverance a dat de o „mină de aur” pe Marte după ce a descoperit o varietate impresionantă de roci care le oferă oamenilor de știință o privire valoroasă asupra istoriei antice a planetei.

În prezent, roverul explorează dealuri, bolovani și formațiuni stâncoase de-a lungul marginii craterului Jezero, o depresiune uscată în formă de bol, situată la nord de ecuatorul marțian, care cel mai probabil a adăpostit un lac în urmă cu miliarde de ani. De când a ajuns pe marginea vestică a craterului, în decembrie 2024, Perseverance s-a concentrat asupra unui versant înalt numit Witch Hazel Hill, cu un teren stratificat care ar putea oferi indicii despre o perioadă în care Marte avea un climat complet diferit.

În doar câteva luni, roverul de dimensiunea unei mașini a colectat mostre din cinci roci, a analizat detaliat alte șapte și a supus unui studiu de la distanță, cu ajutorul laserului, nu mai puțin de 83 de formațiuni, acesta fiind cel mai intens ritm de colectare de date științifice de la amartizarea sa, acum patru ani, potrivit NASA.

„În campaniile anterioare din craterul Jezero, dura luni întregi să găsim o rocă semnificativ diferită de celelalte, suficient de interesantă din punct de vedere științific pentru a preleva o mostră. Însă aici, pe marginea craterului, descoperim roci noi și fascinante la fiecare pas. E tot ce ne-am dorit și chiar mai mult”, a declarat Katie Morgan, coordonatoarea proiectului Perseverance, de la Jet Propulsion Laboratory (NASA), California.

O „mină de aur” pe Marte

Marginea vestică a craterului s-a dovedit a fi o „mină de aur” pe Marte, plină de roci fragmentate care, în trecut, au fost topite și aruncate din adâncurile subsolului marțian în urma unor impacturi cu meteoriți, posibil chiar cu cel care a format craterul Jezero.

Un punct de interes major este prima mostră recoltată de pe marginea craterului, denumită Silver Mountain. Potrivit NASA, aceasta este „o comoară unică”, care ar putea data de acum cel puțin 3,9 miliarde de ani, din epoca Noachiană, o perioadă timpurie a planetei, marcată de bombardamente intense care au modelat relieful craterizat pe care îl vedem azi.

„A 26-a mea mostră, Silver Mountain, are texturi cum nu am mai văzut până acum”, se menționa într-o postare oficială pe contul de X (fost Twitter) al roverului, în luna februarie.

Nu departe de acea zonă, Perseverance a găsit și o rocă bogată în minerale din grupa serpentinitelor, care, pe Pământ, se formează în contactul dintre apă și anumite roci vulcanice. Acest proces poate genera hidrogen, un potențial izvor de energie pentru formele de viață, așa cum le cunoaștem pe Terra, scrie Space.com.

Când vom aduce pe Terra mostrele prelevate de pe Marte?

„Ultimele patru luni au fost cu adevărat tumultoase pentru echipa științifică, iar noi credem că Witch Hazel Hill mai are multe de dezvăluit. Vom folosi toate datele recente pentru a decide dacă și de unde vom colecta următoarea mostră”, a mai spus Morgan.

„Marginile craterelor, cum să nu le iubești?”, a glumit ea.

Oamenii de știință sunt nerăbdători să aducă aceste mostre pe Pământ pentru a putea determina dacă Marte a găzduit vreodată viață. Însă misiunea NASA de aducere a mostrelor rămâne incertă din cauza provocărilor legate de buget, program și complexitate tehnologică.

După ce estimările de cost au urcat la 11 miliarde de dolari, iar termenul de aducere a fost împins cel mai devreme până în 2040, NASA a început o revizuire completă a planului și a solicitat noi propuneri din partea industriei și a mediului academic pentru a găsi o soluție mai rapidă și mai accesibilă pentru aducerea mostrelor pe Pământ. O decizie oficială privind noua strategie este așteptată până la mijlocul anului 2026.

Vă recomandăm să citiți și:

La mulți ani, Hubble! Îndrăgitul telescop împlinește 35 de ani pe orbita Pământului!

Astronomii au descoperit că galaxiile mor mai devreme decât se credea

Câmpurile magnetice extreme din apropierea găurii negre a galaxiei noastre împiedică nașterea stelelor

Sonda Parker i-a supraviețuit celei de-a doua treceri pe lângă Soare