Rețelele sociale ar putea afecta recuperarea după o accidentare. Atunci când Kim Kardashian a apărut la petrecerea de lansare a boutique-ului SKIMS din New York deplasându-se pe un scuter medical, o soluție de mobilitate pentru persoanele cu leziuni la picior, purtând un pantof cu toc pe un picior și un ghips de designer pe celălalt, nu făcea doar față unei accidentări. Crea conținut.
Și nu este deloc singura. În 2024, rapperul Kid Cudi a transformat propria fractură la picior într-o poveste virală, postând actualizări cu el în cârje și cu o gheată chirurgicală după un accident la festivalul Coachella din California. Astfel de accidentări ale celebrităților nu atrag doar empatie; ele aduc puncte de stil, urmăritori și milioane de vizualizări.
Dar pe măsură ce recuperarea devine spectacol online, apare o întrebare importantă: ajută acest trend la vindecare sau încurajează comportamente riscante care pot întârzia recuperarea?
Deschide orice platformă socială și e foarte probabil să dai peste videoclipuri cu oameni șchiopătând prin supermarket, dansând în cârje sau transpirând la sală într-o gheată medicală. Hashtaguri precum #BrokenFootClub și #InjuryRecovery au generat comunități online înfloritoare, unde utilizatorii împărtășesc sfaturi, frustrări și momente-cheie din recuperare. Pentru mulți, reabilitarea a devenit o reprezentație publică, completată de narațiuni eroice de revenire.
Și nu e vorba doar de vedete. Tot mai mulți oameni transformă accidentele, de la entorse în drumeții până la recuperări postoperatorii, în jurnale digitale. Unii oferă sfaturi utile sau sprijin emoțional, în timp ce alții pun accent pe progrese rapide, trecând uneori cu vederea pașii lenți, dar esențiali, ai unei vindecări reale. Urmărirea altora în procesul de recuperare poate fi cu adevărat reconfortantă. Glumele despre mersul clătinat spre baie sau demonstrațiile despre cum să urci scările în cârje pot diminua sentimentul de izolare.
Unii creatori chiar oferă conținut de calitate. Un număr tot mai mare de profesioniști din domeniul medical, de la chirurgi ortopezi la kinetoterapeuți și podiatri, folosesc platforme precum TikTok și Instagram pentru a împărtăși exerciții sigure, cronologii realiste și sfaturi medicale utile despre recuperare.
Pentru cei care nu au acces facil la îngrijire directă, acest conținut validat clinic poate fi esențial.
Însă nu tot conținutul e de încredere, iar unele clipuri pot face mai mult rău decât bine. Pe rețelele sociale, odihna nu e întotdeauna parte din poveste. Cele mai vizionate videoclipuri de recuperare nu sunt de obicei realizate de experți, ci de influenceri dornici să arate progrese spectaculoase.
Unii renunță prea devreme la cârje, merg singuri sau încearcă exerciții solicitante cât încă sunt vulnerabili, doar pentru a obține reacții.
Ce lipsește adesea este realitatea mai puțin atrăgătoare: umflături, regres, pauze și ritmul lent, uneori frustrant, al unei vindecări autentice. Oasele, tendoanele și ligamentele nu sunt impresionate de aprecieri sau de urmăritori, subliniază Science Alert.
Vindecarea are nevoie de timp și încărcare progresivă: o creștere lentă și controlată a greutății suportate și a mișcării, pentru a reconstrui forța fără a risca o nouă accidentare.
Ignorarea acestui proces poate duce la vindecare întârziată, dureri cronice, recidive sau chiar complicații pe termen lung care pot afecta genunchii, șoldurile sau spatele.
Rețelele sociale ar putea afecta recuperarea după o accidentare și nu e doar o presupunere. Un studiu din 2025 privind conținutul de pe TikTok legat de leziunile acute ale genunchiului a arătat că majoritatea videoclipurilor erau realizate de persoane fără pregătire medicală și conțineau informații incomplete sau greșite.
Cercetătorii au avertizat că această dezinformare poate distorsiona așteptările pacienților și poate duce la decizii care împiedică recuperarea corectă. Tendințe similare au fost identificate și în cazul videoclipurilor despre leziuni ale ligamentului încrucișat anterior, unde milioane de spectatori au fost expuși la practici periculoase și lipsite de fundament științific.
Profesioniștii din sănătate încep să vadă efectele acestor fenomene. Mulți kinetoterapeuți și podiatri raportează tot mai mulți pacienți care vin cu așteptări nerealiste formate de rețelele sociale, nu de sfaturile medicale.
Unii pacienți se simt frustrați când recuperarea lor nu evoluează la fel de repede ca în clipurile online. Alții încearcă exerciții riscante înainte ca organismul lor să fie pregătit, ceea ce duce la complicații.
Organizația Mondială a Sănătății a tras și ea un semnal de alarmă în privința pericolelor dezinformării medicale online. Atunci când sfaturile de pe rețelele sociale înlocuiesc îngrijirea profesională, pacienții nu doar că riscă o recuperare mai lentă, ci pot dezvolta probleme medicale mai complexe, iar medicii trebuie apoi să repare ce s-a stricat.
Comunitățile online pot fi o sursă valoroasă de sprijin, dar presiunea de a-ți „reveni rapid” poate deveni periculoasă. Videoclipurile virale și recuperările celebrităților pot crea un sentiment toxic de comparație, împingându-i pe oameni să grăbească propriul proces de vindecare.
Cercetările arată că dorința psihologică de a reveni la activitate, mai ales în rândul tinerilor, poate duce la nerespectarea indicațiilor medicale și la un risc crescut de recidivă.
„Recuperarea autentică nu se ghidează după hashtaguri la modă; urmează un calendar personal, dictat biologic, care cere răbdare, repaus și reabilitare bine structurată”, spune Craig Gwynne, podiatru de la Cardiff Metropolitan University (Țara Galilor).
Când vedem vedete precum Kim Kardashian cu un ghips de designer, accidentarea poate părea la modă. Dar pentru majoritatea oamenilor, un picior rupt nu e deloc glam: înseamnă săptămâni de disconfort, mișcări incomode, adaptare și o vindecare lentă și tăcută.
„Conținutul despre mobilitate poate inspira, motiva și conecta, dar nu e o hartă a propriei tale recuperări. Dacă ești accidentat, privește conținutul online cu curiozitate, nu cu comparație! Învață de la alții, dar ascultă-ți corpul. Vindecarea e personală. Nu va fi dictată de vizualizări, aprecieri sau trenduri, ci va urma ritmul propriu al organismului tău”, concluzionează specialistul.
Care este cea mai bună poziție de dormit? Dar cea mai proastă? Știința răspunde!
Alergici la alți oameni: o enigmă medicală care începe să fie descifrată
Mersul pe jos peste 100 de minute pe zi poate reduce riscul de dureri de spate
Radiațiile UV: Ce trebuie să știm pentru a ne proteja pielea și sănătatea