Peste 110 milioane de persoane din Europa sunt expuse la niveluri periculoase de poluare sonoră, arată un nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA).
Această formă de poluare, cauzată în principal de traficul rutier, feroviar și aerian, generează stres și tulburări de somn, ducând la aproximativ 66.000 de decese premature în fiecare an, precum și la numeroase cazuri de boli cardiovasculare, diabet și depresie, potrivit The Guardian.
Conform raportului, aproximativ 20% din populația Spațiului Economic European este afectată direct de zgomotul de transport. Alte studii, care aplică un prag mai scăzut pentru zgomotul considerat periculos, estimează că până la 40% dintre britanici se confruntă zilnic cu poluare fonică nocivă.
În jur de 17 milioane de europeni au de-a face cu o expunere ridicată și constantă la zgomot, iar aproape 5 milioane suferă de tulburări severe de somn. Mai mult, 15 milioane de copii trăiesc în zone în care nivelul de zgomot este dăunător sănătății. Specialiștii avertizează că efectele nocive ale poluării sonore asupra sănătății sunt chiar mai mari decât cele cauzate de fumatul pasiv sau expunerea la plumb, și că impactul economic ajunge la aproape 100 de miliarde de euro anual.
Și mai alarmant, dacă se folosesc standardele mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru nivelurile riscante de zgomot, numărul persoanelor afectate în Europa ar putea depăși 150 de milioane. EEA avertizează că obiectivul UE de a reduce cu 30% până în 2030 numărul cetățenilor afectați cronic de zgomotul de transport nu va fi atins fără măsuri urgente.
„Poluarea sonoră ține corpul într-o stare permanentă de alertă, chiar dacă nu realizăm asta conștient. Pe termen lung, acest stres duce la inflamații, tulburări metabolice și riscuri crescute de infarct, diabet sau probleme de sănătate mintală,” a explicat dr. Eulalia Peris, expert EEA.
Zgomotul rutier afectează cel mai mult: 92 de milioane de oameni sunt expuși la zgomotul traficului auto, 18 milioane la zgomotul trenurilor și 2,6 milioane la cel al avioanelor. Doar între 2017 și 2022, numărul total al celor afectați a scăzut cu un modest 3%.
Totuși, soluții există. Printre cele mai eficiente măsuri se numără: reducerea limitelor de viteză în orașe, utilizarea anvelopelor silențioase, promovarea transportului public, întreținerea a șinelor și trenurilor și modernizarea rutelor de zbor și utilizarea unor aeronave mai silențioase.
Surprinzător, mașinile electrice nu vor reduce semnificativ nivelul de zgomot la viteze mari, deoarece sursa principală de zgomot devine frecarea anvelopelor cu asfaltul, nu motorul.
„Poluarea fonică este adesea ignorată, fiind percepută doar ca o neplăcere cotidiană”, a declarat Leena Ylä-Mononen, directoarea executivă a EEA.
Spre deosebire de poluarea aerului, care are vârfuri și generează alerte de sănătate publică, zgomotul este cronic și cu atât mai periculos, cu cât devine parte din „normalitate”.
O invenție inspirată de bufnițe ar putea fi soluția pentru poluarea fonică
Poluarea cu medicamente din ape schimbă comportamentul somonilor
Un obicei comun ar putea fi o sursă de poluare cu plastic la care nu ne-am gândit niciodată