ADN-ul uman antic dezvăluie că primele boli provenite de la animale s-au răspândit acum 6.500 de ani

Bolile infecțioase ne-au însoțit de-a lungul întregii istorii evolutive, dar abia acum începem să înțelegem cu exactitate când au apărut unele dintre cele mai periculoase boli și cum au ajuns să afecteze oamenii.

O echipă internațională de cercetători de la Universitatea din Copenhaga și Universitatea din Cambridge a analizat ADN-ul a peste 1.300 de indivizi preistorici din situri arheologice din Eurasia, folosind probe extrase din dinți și oase umane, unele vechi de până la 37.000 de ani.

• De ce încă nu știm când am devenit „oameni moderni” sau măcar ce înseamnă asta?
• Mărgelele de lut vechi de 15.000 de ani ar putea dezvălui originile agriculturii

Analiza a dus la o concluzie majoră: primele boli zoonotice au început să afecteze oamenii în urmă cu aproximativ 6.500 de ani, într-o perioadă în care oamenii începuseră să trăiască mai aproape de animalele domestice și să migreze în număr mare.

„Am suspectat de mult timp că trecerea la agricultură și creșterea animalelor a deschis calea către o nouă eră a bolilor. Acum, ADN-ul ne arată că acest lucru s-a întâmplat cu cel puțin 6.500 de ani în urmă,” a declarat profesorul Eske Willerslev, coordonatorul studiului.

Un factor al colapsului demografic și al evoluției umane

Această perioadă coincide cu migrarea masivă a păstorilor din regiunea Stepelor Pontice (care se întind din Europa de Est până în Asia Centrală) spre nord-vestul Europei. Contactul strâns cu animalele și deplasările pe distanțe mari au creat condiții ideale pentru apariția și răspândirea bolilor infecțioase.

Cercetătorii au identificat ADN-ul a 214 agenți patogeni umani cunoscuți, pe baza căruia au creat o „hartă” a apariției bolilor de-a lungul timpului.

Descoperirile includ: yersinia pestis (cauzatorul ciumei) – urmă genetică veche de 5.500 de ani, cel mai timpuriu indiciu cunoscut al acestei bacterii. Plasmodium spp (malarie) – apărută în urmă cu aproximativ 4.200 de ani, mycobacterium leprae (lepra) – detectată în probe vechi de 1.400 de ani, virusul hepatitei B – prezent în urmă cu 9.800 de ani și corynebacterium diphtheriae (difteria) – datat la circa 11.100 de ani în urmă, scrie IFLScience.

Interacțiunea cu patogenii a lăsat urme adânci în genomul uman

Aceste rezultate oferă o perspectivă complet nouă asupra momentului în care bolile infecțioase au început să ne afecteze și asupra felului în care acestea s-au adaptat și s-au transmis de-a lungul generațiilor.

Bolile infecțioase nu au cauzat doar suferință – ele pot fi și factori declanșatori ai colapsului populațional, migrației și adaptării genetice. Cercetătorii subliniază că interacțiunea umanității cu patogenii a lăsat urme adânci în genomul uman, selectând mutații care ne-au oferit rezistență – dar, în același timp, ne-au modelat biologia.

„Dacă înțelegem ce s-a întâmplat în trecut, ne putem pregăti mai bine pentru viitor. Majoritatea bolilor infecțioase emergente provin de la animale,” spune Martin Sikora, autorul principal al studiului.

Studiul a fost publicat în Nature.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Misterul unei boli din zilele noastre ar putea fi elucidat cu ADN antic

Cercetătorii au descoperit primul ADN antic al culturii Swahili

Reușită istorică pentru știință. Cercetătorii au secvențiat ADN antic din solul unei peșteri

ADN-ul viral antic din genomul uman, legat de scleroza multiplă și scleroza laterală amiotrofică